O discuție recentă pe grupul Information Science and LIS de pe binecunoscutul LinkedIn a avut ca întrebare dacă există foști bibliotecari care acum lucrează ca arhitecți de informație/designeri ai experienței de lucru a utilizatorilor?
Răspunsurile sunt variate și părerile exprimate acolo indică o varietate de experiențe și diferite viziuni despre această transformare. {sharethis}

M-am gândit că ar fi relevant pentru viitorul breslei să aduc această discuție în prim plan și să punctez cu răspunsul meu o posibilă discuție în cadrul comunității:
«Aceasta este o întrebare dificilă iar un răspuns direct ar fi acumularea de cunoaștere privind modul în care informația este organizată și transmisă în mediul electronic sau prin canalele tradiționale.Pentru mine a fost de ajutor să trec la managementul informației electronice având o experiență în media tradițională. Acest lucru a însemnat învățarea de la nivelul de bază a modurilor cum datele sunt stocate, cum datele agregate formează informații și cum sunt traduse acestea prin intermediul rețelelor.Bibliotecile oferă un start bun în acest proces de tranziție pentru că structurează modul în care specialistul acumulează abilitățile în managementul corpurilor structurate de cunoaștere pentru a le servi utilizatorilor (indexare, catalogare, lucrări de referințe și animație culturală pentru a pune secvențe informaționale în contexte mai largi).
{xtypo_info} Relevant: Cine suntem noi? Un nou posibil CREDO {/xtypo_info}

Următorul pas ar fi acumularea cunoștințelor de bază privind cum media electronică este reprezentată (tipologia fișierelor, permisiuni, tehnici de transformare și scenarii de migrare) și cum pot fi acestea transmise și extrase spre uzul instrumentelor specializate (baze de date și alte asemenea) pentru a forma noduri acționabile cu scopul de a oferi utilizatorilor răspunsuri adaptate nevoilor lor.

Aceste lucruri fiind spuse, următorul pas este de a învăța și practica utilizarea instrumentelor specifice (servere, pachete software dedicate diferitelor scopuri <CMS-uri, DMS-uri, ERMS-uri, etc) și a tehnicilor corespondente pentru a adăuga informație suplimentară relevantă cu scopul de a construi medii de cunoaștere bogate ce pot fi acționate după anumite scopuri (îmbogățirea cu metadate, protocoale de comunicare și interpretare).

Iar ultimul aspect este o bună cunoaștere a naturii umane și managementul resurselor pentru că un arhitect informațional trebuie să fie capabil să ofere răspunsuri corecte și instrumente pentru toți cei care se bazează pe ajutorul pe care-l pot oferi.»

Sursa: http://www.linkedin.com/groups?mostPopular=&gid=67906{jcomments on}