Cel de-al patrulea număr al Scandinavian Public Library Quarterly are o temă care ne priveşte în mod direct pe toţi: calificarea profesională. Cazul Norvegiei mi s-a părut relevant prin bogăţia de idei şi atitudini pe care le veţi întâlni. De asemenea, am parcurs şi textele menţionate în articol din necesitatea de a avea un tablou complet.  {sharethis}

{xtypo_dropcap}J{/xtypo_dropcap}ens Thorhauge, director al Agenţiei Daneze pentru Biblioteci şi Media (http://www.bibliotekogmedier.dk/english/)
„Calificările tradiţionale ale bibliotecarilor devin clar nepotrivite sau cel puţin insuficiente”.
Jens pune o întrebare legitimă: „Care sunt competenţele necesare pentru a crea biblioteca modernă a societăţii cunoaşterii”? Este adus în atenţi Raportul guvernamental danez cu privire la conceptul de bibliotecă publică în societatea cunoaşterii. Concluziile şi recomandările acestui Raport le-am prezentat şi noi în articolul Bibliotecile publice în societatea cunoasterii.
Accentul cade pe stabilirea bibliotecii ca fiind un centru comunitar capabil să întreţină activităţi de instruire şi culturale. Pentru atingerea acestui nivel este necesar personal care să facă dovada unor meta-competenţe în trei domenii:
1. Capacitatea de a acumula cunoaştere şi pentru a o utiliza pentru întâmpinarea schimbărilor şi a dezvoltării.
2. Abilitatea de a gestiona multiplele relaţii care sunt implicate în crearea unui profil al unui serviciu relevant şi dedicat.
  3. Abilitatea de a întreţine un dialog între multiple atitudini şi valori pentru a stabili şi comunica o platformă pentru serviciile de bibliotecă recunoscută de personal, precum şi de utilizatori.

Suplimentar acestor meta competenţe au fost identificate cinci alte domenii de competenţă necesare procesului de transformare a bibliotecii clasice în biblioteca societăţii cunoaşterii:
 {xtypo_info}1. Calificări pedagogice, de instruire şi pentru activităţi intermediare. Aceste calificări ar trebui văzute în legătură cu necesitatea în continuă creştere pentru a sprijini cultura digitală şi media pe mai multe niveluri în sprijinul procesului continuu de transformare a spaţiului bibliotecii prin modalităţi incitante şi incluzive.
2. Abilităţile de marketeter sunt general recunoscute ca necesare.
3. Dobândirea de competenţe noi în domeniul TIC pentru toţi membrii personalului vor fi cruciale.
4. Competenţe profesionale în diverse domenii de activitate sunt considerare a fi de bază, fiind necesare şi în viitor.
 5. Abilităţi manageriale şi de conducere.{/xtypo_info}

{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}reşterea nivelului competenţelor din bibliotecile Norvegiei - Arne Gundersen, Consultant senior al Bibliotecii Naţionale a Norvegiei
Ceea ce surprinde este faptul că întâlnim aceeaşi preocupare instituţională pentru dezvoltarea sistemului de biblioteci. Astfel, în 2006 a fost elaborat un Raport privind Bibliotecile intitulat Reforma Bibliotecilor 2014 la iniţiativa Autorităţii pentru Arhive, Biblioteci şi Muzee, având mandat guvernamental.
Foarte interesantă este structurarea concluziilor pe trei domenii ţintă:
1. Conţinut şi servicii,
2. Structură şi organizare şi
3. Competenţă şi cercetare.

 {xtypo_sticky}Documentul defineşte biblioteca în contextul evoluţiei viitoare ca o instituţie care oferă:
- acces la resursele fizice şi cele digitale,
- acces prin reţea la cataloagele de bibliotecă, pagini web, portale, servicii de informare şi documente cu text integral,
- sprijin specializat pentru cei care caută informaţii şi pentru instruire deopotrivă în bibliotecă, precum şi pe Internet,
 - un loc dedicat lecturii, instruirii, al implicării şi al cunoaşterii.{/xtypo_sticky}

Termenul „bibliotecă” poate fi utilizat pentru a se înţelege:
  {xtypo_button1}o bază de cunoaştere şi cultură{/xtypo_button1}, {xtypo_button1}un motor de căutare {/xtypo_button1}, {xtypo_button1}un sistem de informare {/xtypo_button1}, {xtypo_button1}competenţă profesională {/xtypo_button1}, {xtypo_button1}spaţiu fizic {/xtypo_button1}.

Pentru a întregi viziunea asupra bibliotecilor, voi aduce valorile sociale de bază care stau la baza bibliotecilor (aşa cum sunt menţionate în document):
- acces la toate sursele de informare şi cunoaştere,
- libertatea de expresie,
- diversitatea culturală,
- valoare culturală intrinsecă.

Un deziderat important şi cu mare relevanţă este cel al constituirii unei Reţele Naţionale de Bibliotecă: {xtypo_quote}obiectivul este de a o realiza o reţea de bibliotecă la nivel naţional care să armonizeze diferitele sisteme astfel ca resursele publice să poată fi utilizate indiferent de sistem, timp şi spaţiu. (Cartea Albă Guvernamentală Nr. 48 (2002-2003) Politica Culturală până în 2014 [p.171]).{/xtypo_quote}

{xtypo_rounded2}Iar aici vin defalcat concluziile la primul domeniu ţintă - conţinut şi servicii.{/xtypo_rounded2} Primul front este deschis de simpla afirmaţie deloc surprinzătoare: „Focalizarea pe utilizator”. Apare din nou conceptul de omogenizare a conţinutului şi a serviciilor în cadrul unei infrastructuri comune care să facă posibil accesul la o masă mare de conţinut digital. Raportul recunoaşte faptul că oamenii şi-au schimbat comportamentul de căutare a informaţiilor datorită dimensiunii uluitoare a resurselor disponibile online - ceea ce nu există online, nu există.
În ceea ce priveşte „serviciile digitale şi conţinutul” este recunoscut faptul că cele mai importante resurse de cunoaştere din reţea percep taxe de acces ridicate nefiind permis împrumutul interbibliotecar datorită faptului că ceea ce se plăteşte este dreptul de access fără posibilitatea de retenţie. S-ar dori extinderea licenţelor pentru a permite şi mediilor profesionale mai restrânse să aibe acces, dar până la concretizarea acestui deziderat (se sugerează un sistem de licenţiere la nivel naţional sau prin negocierea în consorţii de achiziţii - aşa-numitele „big deals” n.n) orientarea ar fi către impulsionarea creşterii numărului depozitelor instituţionale care să ofere resurse cu acces deschis. „Serviciile articulate la nivel naţional” implică articularea cooperării la nivel inter-sectorial: biblioteci, arhive şi muzee. Acest pas ar implica şi realizarea unui portal care să ofere acces uniform la resursele digitale rezultate ca efort de digitizare a materialelor puse la dispoziţie de Serviciile Naţionale pentru Arhive şi muzee.

{xtypo_rounded2}Al doilea domeniu ţintă: structură şi organizare.{/xtypo_rounded2} O afirmaţie confirmă necesitatea unei cooperări strânse pentru realizarea Bibliotecii Naţionale Norvegiene, dar nu numai în acest caz, ci şi pentru potenţiala cooperare din ţara noastră: serviciile de bibliotecă sunt mult mai importante decât restricţiile administrative şi structura tutelară. Foarte interesant este principiul „consolidării” iar ca exemplu este dat este posibilitatea ca bibliotecile mai mari dintr-un areal geografic să-şi combine resursele pentru a constitui o nouă bibliotecă consolidată.

{xtypo_rounded2}A treia zonă ţintă: competenţă şi cercetare.{/xtypo_rounded2}
„Programul pentru îmbunătăţirea abilităţilor ar trebui direcţionate în special către zonele unde este nevoie cel mai mult, precum managementul bibliotecilor consolidate, reorganizare şi dezvoltare, îmbunătăţirea serviciilor de bibliotecă, marketing, utilizarea noior tehnologii, îndrumare pedagogică şi promovarea lecturi diferitelor grupuri de utilizatori”. Ceea ce este interesat este faptul că bibliotecile regionale au rol coordonator în ceea ce priveşte programele de calificare.
Un punct forte pe care doresc şi eu să accentuez este dezvoltarea profesională şi împărtăşirea cunoaşterii. Un rol central al acestei cooperări este crearea de grupuri de reţea care să contribuie la dezvoltarea profesională şi a inovaţiei bazate pe împărtaşirea cunoaşterii.
În acest sens relevant este şi documentul prezent pe siteul Bibliotecii Naţionale a Norvegiei: Policies for Professional Development and Research (http://www.nb.no/english/strategic-documents).

Nu pot să trec mai departe fără a pune un citat relevant din documentul Reformei Bibliotecilor 2014:
 „A întreba dacă mai este nevoie de biblioteci acum când există atât de multă informaţie disponibilă în altă parte implică aceeaşi reflecţie ca şi când ai răspunde dacă mai este nevoie de hărţi acum cânt sunt atât de multe şosele” (Jon Bing, Morgenbladet, 29.07.2005){sharethis}{jcomments on}