Sursa: Revista Romana de Biblioteconomie si Stiinta Informarii, nr 3/2011
Acest articol își propune să analizeze modul în care unele din cele mai importante biblioteci din România au implementat conceptul Library 2.0. Bibliotecile ce vor fi analizate sunt: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași și Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București. Am introdus în analiza mea și o bibliotecă din străinătate (Library of Congress) pentru a face o comparație între nivelul la care s-a ajuns pe plan mondial și nivelul la care ne situăm pe plan național în ceea ce privește Library 2.0. Ce este Library 2.0?
O definiție clară, dar și completă a acestui termen este foarte greu de dat. Conceptul de Library 2.0 poate fi privit și ca un model nou de bibliotecă (1), dar și ca o transformare a modului în care bibliotecile își livrează serviciile utilizatorilor (2). Analizând definițiile date, putem însă remarca existența unor elemente comune în cele mai multe dintre ele, și anume:
- centrarea servicilor bibliotecii în jurul utilizatorului;
- utilizarea rețelelor de socializare și a celorlalte mijloace moderne de comunicare;
- acordarea unui rol sporit documentelor de tip multimedia;
- orientarea spre satisfacerea nevoilor comunității;
- evaluarea constantă, de către utilizatori, a serviciilor oferite de bibliotecă;
- participarea utilizatorilor la crearea de noi informații;
- existența OPAC-urilor de generație nouă, care permit căutarea fațetată, introducerea de tag-uri, ordonarea rezultatelor căutărilor în funcție de relevanța documentului, adăugarea de recenzii;
- posibilitatea accesării site-ului bibliotecii dar și a servicilor acesteia (în special OPAC-ul) prin intermediul telefonului mobil sau a tabletelor electronice.
Din punct de vedere al evoluției conceptului, trebuie amintit faptul că Library 2.0 provine în mod direct din Web 2.0, preluând, așadar, din conceptele acestuia. Prima apariție a termenului a fost înregistrată în 1999, atunci când Darcy DiNucci, un consultant în arhitectură informatică, îl menționează într-o lucrare (5). Conform Google, termenul a fost cel mai discutat și indexat în anii 2005, 2007 și 2008, pentru ca începând cu aprilie 2009 să intre în declin în ceea ce privește utilizarea (6). Tot în această perioadă (1999-2009) au fost stabilite și principalele caracteristici definitorii pentru Web 2.0:
- oferirea unei experiențe mai bogate pe Internet pentru utilizator (în special din punct de vedere grafic, dar și în ceea ce privește interactivitatea paginilor Web);
- orientarea spre servicii și aplicații;
- creșterea interacțiunii cu utilizatorul până la nivelul în care utilizatorul își poate configura singur experiența pe Internet.
De ce este importantă trecerea la Library 2.0?
În ultimii ani asistăm la o dezvoltare fără precedent a Internetului (nu se cunoaște numărul exact de pagini Web, dar estimările variază între 45 și 1000 de miliarde (9,10)) și a creșterii gradului de acces al populației la Internet (dacă în anul 2000 aveam doar aproximativ 360 de milioane de utilizatori - cam cât populația S.U.A. și a Spaniei la un loc - în prezent avem aproape 2.1 miliarde de utilizatori de Internet - aproximativ o treime din populația globului) (11).
Această creștere a numărului resurselor disponibile pe Internet, a accesului la Web dar și îmbunătățirea motoarelor de căutare clasice au dus la o scădere drastică a utilizării bibliotecilor în favoarea Internetului. Categoriile de utilizatori cele mai dispuse la a migra dinspre bibliotecă spre Internet par a fi elevii și studenții, categorii atrase de ușurința și rapiditatea cu care pot ajunge la informații fără a se deplasa din confortul propiei case. Avantajele bibliotecii față de Internet nu sunt vizibile, de obicei, pentru aceste categorii și astfel suntem nevoiți să asistăm la o inflație de lucrări, proiecte și referate ce au Internetul drept singură sursă de informații și sunt de o calitate slabă, fără aparat critic sau chiar plagiate.
Ce ar trebui să facă biblioteca?
În primul rând, biblioteca ar trebui să se adapteze la cerințele lumii moderne (viteză, disponibilitatea resurselor electronice pe calculatorul utilizatorului etc.) și chiar să implementeze unele din funcțiile ce au făcut Internetul atât de popular, păstrându-și în același timp punctele forte precum: calitatea informațiilor, buna organizare a documentelor, asistență din partea specialistului pentru regăsirea informației dorite, existența unor resurse ce nu pot fi găsite pe Internet. În caz contrar, ea riscă să își piardă definitiv utilizatorii și, astfel, rațiunea de a exista.
Această nevoie de schimbare în lumea bibliotecilor, de (re)captare a atenției utilizatorilor potențiali, de menținere a utilizatorilor reali prin furnizarea de servicii și produse personalizate în funcție de cerințele și nevoile lor și prin creșterea gradului de interactivitate utilizator - bibliotecă este cea care a stat la baza dezvoltării Library 2.0.
Library 2.0 nu este decât o punere în practică, folosind instrumente moderne, a unor principii fundamentale ale bibliotecii.
Pentru analiza modului în care bibliotecile alese s-au adaptat la cerințele Library 2.0 am luat în considerare următorii parametri:
- existența unui OPAC, preferabil de generație nouă, care să cuprindă toată colecția bibliotecii, să permită adăugarea de comentarii şi tag-uri de către utilizatori, căutarea fațetată, sortarea rezultatelor căutărilor în catalog în funcție de relevanță;
- posibilitatea și ușurința de a contacta biblioteca prin servicii moderne precum mesageria instantanee sau rețele sociale;
- prezența și activitatea bibliotecii în rețele sociale, rețele de partajare a fotografiilor sau videoclipurilor (Facebook, Youtube, Twitter, Linkedln, Myspace, Flickr etc.);
- existența, în colecție, a documentelor de tip multimedia;
- posibilitatea de accesare a servicilor bibliotecii de pe platforme precum telefoane mobile obișnuite, smartphone-uri, tablete electronice etc.
Un alt criteriu important pentru o bibliotecă modernă este uptime-ul site-ului. Noțiunea de uptime se referă la raportul dintre numărul de ore în care a fost funcțional un site într-o anumită perioadă și numărul total de ore din respectiva perioadă. Pentru analiza uptime-ului site-urilor am folosit Acest site verifică, la fiecare cinci minute, statusul site-urilor introduse (dacă sunt online sau nu) și oferă un istoric al perioadei în care a verificat site-urile. Perioada analizată a fost 10 iulie-24 august 2011.
Aceste criterii derivă din caracteristicile de bază ale conceptului de Library 2.0 și sunt regăsibile și în cărți, articole și studii (14,15,16,17), fiind criterii prezente în lucrările unor specialiști în domeniu precum Michael Casey, Michael Stephens, Laura Svastinuk, Stephen Abram și Paul Miller.
| Biblioteca | OPAC | Contact prin servicii specifice Library 2.0 | Rețele sociale și de partajare | Uptime | Optimizat Acces mobil |
| Biblioteca Națională a României | Prezent dar incomplet, nu permite tag-uri, recenzii, fără sortare | Nu există | Nu există | 99.81% | Site accesibil, neoptimizat pentru mobil dar vizibil fără probleme |
| Biblioteca Centrală Universitară din București | Prezent și complet, nu permite tag-uri, fără sortare | Da. Facebook | Da. Facebook | 94.51% | Site inaccesibil |
| Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca | Prezent dar incomplet, nu permite recenzii, fără sortare. | Da. Facebook | Da. Facebook | 100% | Site accesibil, neoptimizat și cu probleme de vizibilitate |
| Biblioteca Centrală Universitară din Timișoara | Prezent dar incomplet, nu permite recenzii etc., fără sortare | Da. Facebook | Da. Facebook | 99.75% | Accesibil, vizibil, informațiile sunt foarte bine organizate |
| Biblioteca Centrală Universitară din Iași | Prezent și complet, nu permite recenzii etc. fără sortare | Da. Facebook | Da. Facebook | 100% | Accesibil, vizibil, neoptimizat |
| Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie din București | Nu există | Facebook, Mesagerie instant |
Facebook, Twitter | 100% | Accesibil, vizibil, neoptimizat |
| Library of Congress | Prezent și complet, nu permite recenizii, tag-uri etc. Prezintă opțiune de sortare în funcție de relevanță | Facebook, Twitter, bloguri | Facebook, Twitter, blog, canal Youtube, Flickr, RSS | 100% | Site optimizat, vizibil, bine organizat |
| Biblioteca Academiei Române | Prezent dar incomplet, nu permite recenzii etc. | Da. Facebook | Da. Facebook | 100% | Accesibil, vizibil, informația este bine organizată. |
Se poate observa că, deși majoritatea bibliotecilor analizate folosesc Facebook, ele se opresc aici în ceea ce privește rețelele de socializare și nu dau importanța cuvenită aplicațiilor de partajare foto și video (Youtube, Flickr etc.) sau altor mijloace Web 2.0 precum blogul, Twitter, LinkedIn. Această atitudine este una greu de înțeles, în condițile în care toate aceste aplicații sunt gratuite și au potențial de atragere a utilizatorilor. Bibliotecile ar putea crea filme informative, de prezentare a bibliotecii, sau de ce nu, chiar informativ-distractive de tipul celor create de profesorii și studenții de la Departamentul de Știința Informării din cadrul Universității Washington (18).
Faptul că există cazuri în care Facebook-ul este folosit doar de câteva ori pe lună indică o tratare cu superficialitate a rețelelor de socializare de către bibliotecă.
Este dezamăgitor faptul că site-urile bibliotecilor au încă la secțiunea Contact aceleași informații pe care le-ar fi putut avea și acum 20 de ani: adresa și numărul de telefon. Utilizatorul modern are nevoie de informații în timp real, preferabil fără a fi nevoit să telefoneze pentru a le obţine. Este mult mai comod să comunici prin intermediul Internetului, eventual având posibilitatea primirii unor documente (constând, spre exemplu, în prezentarea bibliotecii sau regulamentul acesteia) decât prin telefon. Din păcate, o singură bibliotecă dintre cele analizate oferă posibilitatea obținerii imediate de informații printr-un sistem de tip mesagerie instantanee, și anume Biblioteca Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.
Un alt aspect negativ îl constituie lipsa optimizării site-urilor pentru accesul de pe platforme mobile. Deși site-urile bibliotecilor sunt în general accesibile, ele sunt uneori greu navigabile de pe astfel de platforme și au un conținut fie insuficient organizat pentru acces de pe dispozitive cu ecran mic, fie lipsit de vizibilitate.
Din aceste analiză putem observă că bibliotecile din România ezită să folosească multe dintre instrumentele Web 2.0 disponibile. Dacă unele dintre acestea sunt într-adevăr greu de implementat în România din cauza prețului prohibitiv (sisteme integrate de bibliotecă de generație nouă, spre exemplu), nu același lucru se poate spune despre numărul foarte mare de aplicații Web și instrumente specifice Web 2.0 disponibile gratuit, dar pe care bibliotecile le ignoră (Youtube, LibraryThing, Flickr, Delicious, chiar și Social OPAC-uri open source).
Un aspect pozitiv este intrarea, fie ea cu pași timizi, în lumea Web 2.0/Library 2.0. Aceste măsuri nu sunt, însă, nici pe departe suficiente, ci ar reprezenta doar un început, întârziat destul de mult față de bibliotecile din Occident. Din păcate, actualmente bibliotecile româneşti nu se folosesc decât de Facebook și, eventual, de Twitter, iar cataloagele lor online nu cuprind întotdeauna toate documentele bibliotecii și sunt rigide, nepermiţând personalizarea sau sortarea rezultatelor în funcție de relevanță. Platformele de partajare foto și video, precum Flickr și mai ales Youtube, sunt ignorate. În condițile în care activitatea specialiștilor din biblioteci este mai mult necunoscută publicului larg, iar activitățile din bibliotecă sunt promovate doar prin intermediul site-ului (uneori și acolo cu întârziere) și arareori în mass-media (și asta doar în cazul bibliotecilor prestigioase, cu un număr mare de utilizatori), este extrem de curios de ce bibliotecile din România nu alocă măcar câteva minute pe zi pentru crearea și întreținerea unui canal propriu de Youtube. Prin iniţiative de acest gen, ele își pot justifica mai bine existența, felul cum folosesc banii publici, pot atrage noi utilizatori, pot promova activitățile bibliotecii și pot chiar să atragă donații.
Considerăm că principalele motive ale acestor întârzieri sunt atât reticența față de nou, cât și lipsa de inițiativă. Bibliotecile din România au, probabil, tendința de a da vina pe sistemul educațional ce nu orientează elevii și studenții spre biblioteci și nu crează obișnuința lecturii la aceștia. Bibliotecile sunt însă cele care trebuie să vină în întâmpinarea utilizatorilor potențiali și să îi transforme în utilizatori reali. Rolul bibliotecii trebuie să se schimbe, de la un rol pasiv, de loc în care oamenii vin uneori, atunci când au nevoie de o carte, la un rol activ, de spațiu care atrage utilizatorii prin calitatea colecţiilor dar și prin rapiditatea, precizia și confortul oferite. Biblioteca trebuie să dobândească vizibilitate la nivelul comunității pe care o serveşte și atractivitate pentru noile categorii de utilizatori, lucru ce se poate face foarte bine îmbinând valorile tradiţionale ale bibliotecilor cu mijloacele moderne de comunicare, cu posibilitățile actuale de atragere a utilizatorului spre lumea cărții. Procesul identificarea nevoii de informare - formularea cererii - obținerea rezultatelor - feedback din partea utilizatorului trebuie reformulat în funcție de posibilitățile actuale și ținând cont de legile lui Ranganathan, dintre care voi aminti aici doar trei:
- cărțile sunt pentru a fi folosite - Library 2.0 își propune să ofere acces la orice carte, pentru orice utilizator, de oriunde s-ar afla, prin intermediul mijloacelor tehnologice;
- economisiți timpul cititorului - viteza de obținere a informației dorite este, pentru utilizatorul modern, probabil cel mai important factor în procesul de selecție a instrumentelor de informare. Google a câștigat atât de mult până acum în competiția cu bibliotecile tocmai pentru că oferă foarte multe informații într-un timp foarte scurt;
- Biblioteca este un organism în continuă dezvoltare. Library 2.0 reprezintă pur și simplu o nouă etapă în evoluția bibliotecilor, o integrare a tehnologiilor moderne în viața bibliotecilor.
Astfel de evoluții au avut loc în bibliotecă și pe vremea lui Calimah, și pe vremea lui Gutenberg, și în timpurile noastre odată cu introducerea calculatoarelor. Așa cum bibliotecile din Evul Mediu nu au supraviețuit până la noi, nici bibliotecile actuale nu vor supraviețui dacă nu se schimbă.
În încheiere, dorim să reafirmăm importanța crucială a evoluţiei bibliotecilor. O bibliotecă este o consumatoare de fonduri publice. În condițiile în care cerințele publicului au evoluat, devine imperios ca și bibliotecile să evolueze în direcţia satisfacerii nevoilor de informare ale utilizatorilor contemporani. Library 2.0 constituie o astfel de evoluție, pentru că modernizează principiile de bază ale biblioteconomiei. Din păcate pentru noi, pătrunderea timidă a elementelor Library 2.0 în bibliotecile din România coincide, pe plan mondial, cu începutul evoluției spre Library 3.0 (19). Suntem, așadar, din nou în postura unei întârzieri istorice față de Occident, care însă poate fi depăşită cu multă muncă și o minte deschisă la nou.
NOTE ŞI BIBLIOGRAFIE
1. CASEY, M.E.; SAVASTINUK, L.C. Library 2.0: service for the next generation library. În: Library Journal, vol. 131, nr. 4, … , p. 40-42. Disponibil la:
2.
3. MANESS, J.M. Library 2.0 Theory: Web 2.0 and Its Implications for Libraries. În: Webology, vol. 3, nr. 2, 2006. Disponibil la:
4. Ibidem.
5.
6.
7. MANESS, J.M. Op. cit.
8.
9.
10.
11.
12.
13. Ibidem.
14. CASEY, M.E.; SAVASTINUK, L.C. Op. cit.
15. MANESS, J.M. Op. cit.
16. STEPHENS, Michael. Web 2.0, Library 2.0 and the Hiperlinked Library. În: Serials Review, vol. 33, nr. 4, ..., p. ...
17. CASEY, M.E.; SAVASTINUK, L.C. Op. cit.
18.
19.