Evenimente

Haga, 28-30 octombrie 2009

În zilele de 28-30 octombrie 2009, a avut loc la Haga, la sediul Universal Decimal Classification Consortium (Consorţiul CZU) – www.udcc.org un eveniment remarcabil, cu semnificaţii majore pentru utilizatorii sistemelor de clasificare în general şi ai Clasificării Zecimale Universale în special. Evenimentul a fost găzduit de Koninklijke Bibliotheek (Biblioteca Regală) din Haga şi a avut două manifestări distincte: o masă rotundă, intitulată „UDC Editorial Perspectives”, în 28 octombrie şi un seminar internaţional cu tema „Classification at a Crossroads: Multiple Directions of Usability” (Clasificarea la răscruce: multiple direcţii de utilizare), în 29 şi 30 octombrie 2009.

La masa rotundă participarea a fost restrânsă şi s-a limitat la membrii Comitetului editorial al Consorţiului CZU şi la cei ai Comitetului consultativ. Un număr de 23 de participanţi au evidenţiat: perspectivele editoriale, etapele în care se află revizuirea Claselor 61 – Medicină şi 1 – Filozofie, proiectele de colaborare ale Consorţiului CZU cu TEL (The European Library), politici editoriale, noua schemă de atribuire a licenţelor de utilizare a CZU şi, foarte interesant, un nou serviciu online, UDC Online Summary and Demonstrator, care va fi lansat gratuit spre sfârşitul anului 2009. Acest serviciu online conţine un rezumat al CZU în număr de 2000 de indici (dublu faţă de rezumatul Clasificării Dewey) şi are drept scop familiarizarea oricărui doritor cu sistemul de clasificare şi caracteristicile sale, modul de utilizare a schemei, fiind un material introductiv foarte valoros pentru cei care predau CZU. Existent deocamdată în limbile: engleză, germană şi olandeză, acest serviciu va fi disponibil în cât se poate de multe limbi în momentul lansării sale la adresa www.udcc.org, inclusiv în limba română.

Programul întâlnirii a fost apreciat ca informativ şi bine structurat de către participanţi. Concret, acesta a inclus în prima parte a zilei:

• concluzii despre restructurarea Clasei 2 – Religie (Looking back on the Class 2 revision: lessons learned – Vanda Broughton)
• stadiul în care se află activitatea de restructurare a Clasei 1 – Filozofie (Revision of Philosophy and facet analysis – Claudio Gnoli), restructurare la care contribuie şi un număr de 3 bibliotecari de la BCU Bucureşti
• situaţia actuală şi problemele revizuirii Clasei 61 – Medicină (The new UDC Medicine class: progress and problems description – Nancy Williamson & I. C. McIlwaine)
• actualizări recente ale Tabelei de indici auxiliari de limbă (UDC language table: overview of recent updates – Edgardo Civallero)
• activităţi recente, contribuţii şi probleme întâmpinate în actualizarea Tabelei de indici auxiliari generali de loc şi a celor auxiliari speciali de genuri literare (Area Tables and Literary Genres recent work and contributions and questions raised – Aida Slavic)

În partea a doua, noul serviciu online descris mai sus a fost prezentat de către iniţiatorii săi: Aida Slavic, Jiri Pika, Miguel Benito şi Gerhard Riesthuis. Ultima prezentare a fost aceea a editorului şef al schemei, care a vorbit despre perspectivele majore ale dezvoltării editoriale şi consolidarea politicilor consorţiului pentru îmbunătăţirea CZU ca limbaj, vocabular şi structură (Major perspectives for editorial development and consolidation of policies – Maria Inês Cordeiro).

Seminarul internaţional, al doilea din seria începută în iunie 2007, a beneficiat de o largă audienţă. Au fost prezenţi 135 de participanţi din 32 de ţări din Europa, Asia, Statele Unite şi Canada. Au fost prezentate 22 de lucrări interesante şi generatoare de discuţii, acestea fiind disponibile pe site-ul conferinţei (conference programme page).

Prima zi a seminarului a fost deschisă prin cuvinte de salut din partea lui Alan Hopkinson, preşedintele Consorţiului CZU, Aida Slavic, editor asociat şi principalul  organizator al evenimentului şi reprezentantul Bibliotecii Regale a Olandei, care a pus gratis la dispoziţia organizatorilor localul bibliotecii pe parcursul celor 3 zile.

Discursul de deschidere al primei zile i-a aparţinut Prof. Dagobert Soergel de la Universitatea din Maryland (Statele Unite). Lucrarea sa intitulată „Illuminating chaos – using classification to harness the web” a confirmat adevărul că Internetul este o lume haotică, mai ales din momentul apariţiei reţelelor sociale dar şi că există posibilitatea ca sistemele de clasificare să ajute la găsirea unor soluţii. În prima parte a lucrării autorul a ilustrat prin exemple modul în care clasificarea, înţeleasă drept o abordare capabilă să creeze structuri semnificative, poate ajuta la o mai bună întrebuinţare a cantităţii imense de informaţii existente în Internet. Oamenii au nevoie de o clasificare semnificativă pentru a-i ajuta în formularea cerinţelor. Sistemele computerizate au nevoie fie de indexare prin vocabulare controlate (construite de oameni sau automat), fie de o structură semantică pentru conversia dintre o cerinţă semantică şi una în text liber (tip Google) în vederea unei mai bune regăsiri. Atât oamenii cât şi sistemele computerizate au nevoie de semantică pentru a înţelege semnificaţia informaţiei odată găsită. În partea a doua s-a referit la haosul creat de numeroasele ontologii care se suprapun parţial cu Sisteme de Organizare a Cunoştinţelor (Knowledge Organization Systems – KOS) care există răzleţ în Internet. A introdus apoi genul de abordare prin hub conceptual a corelării KOS, ceea ce oferă fundamentele pentru căutarea universală bazată pe faţete în Internet.

Sesiunile propriu-zise au început cu lucrările grupate sub tema Classifying Web resources (Clasificarea resurselor Web). Trei participanţi au dezbătut problematica în următoarele lucrări:

• Automated classification: insights into benefits, costs and lessons learned (Clasificarea automată: aprofundare a beneficiilor, costurilor şi lecţii învăţate) – Anders Ardö de la Universitatea Lund (Suedia)
• Intute: from a distributed network to a unified database, lessons learned and future developments (Intute:  de la o reţea distribuită la o bază de date colectivă, lecţii învăţate şi dezvoltări ulterioare) – Linda Kerr de la Universitatea Heriot-Watt (Marea Britanie)
• Wikipedia as knowledge organization system (Wikipedia ca sistem de organizare a cunoştinţelor) – Jakob Voss de la Verbundzcentrale des GBV (Germania)

Pentru că Wikipedia este un subiect foarte controversat, dar şi pentru legăturile sale logice cu tematica seminarului, redau în câteva rânduri modul în care acesta a fost abordat. Pornind de la întrebarea: Ce au în comun Wikipedia şi CZU, autorul a făcut o comparaţie între Mundaneum, creaţia celor doi belgieni Paul Otlet, avocat şi Henri La Fontaine, laureat al premiului Nobel pentru pace în 1913 şi Wikipedia, enciclopedia multilingvă cu peste 3 milioane de articole, accesibilă oricui, de oriunde există o conexiune la Internet.

Mundaneum (1910), „the city of knowledge” cum a fost denumit, era un catalog pe fişe menit să ilustreze tot corpusul de cunoştinţe existent începând cu acea dată, organizat sistematic conform Clasificării Zecimale Universale.

Intenţia fondatorului Nupedia, Jimmy Wales, a fost aceea de a strânge într-o enciclopedie în limba engleză articole scrise de experţi în diverse domenii şi oferite publicului ca surse deschise. Modelul wiki a fost adăugat acestui proiect după un an de la iniţierea sa, în 2001, de către Ben Kowitz. Nupedia s-a transformat într-un proiect bazat pe colaborare pentru publicul care era încurajat să scrie articole revizuite ulterior de experţi voluntari în vederea publicării.

Ca urmare, în 2003, a luat naştere prin asimilare Wikipedia, un proiect de enciclopedie deschisă, bazată pe Web, multilingvă, la care poate participa prin colaborare oricine, proiect susţinut de fundaţia non-profit Wikimedia.

Wikipedia este organizată ierarhic conform unor categorii wiki care fac parte dintr-un tezaur dinamic, parţial faţetat, parţial precoordonat. La Consorţiul CZU s-a făcut propunerea de colaborare cu Wikipedia în vederea utilizării rezumatului CZU ce conţine 2000 de indici pentru organizarea acestei uriaşe enciclopedii Web.

Sesiunea a doua, intitulată Classification and Thesaurus a inclus 4 lucrări:

• From classification to thesaurus… and back? Subject indexing tools at the library of the Afrika-Studiencentrum Leiden (De la clasificare la tezaur… şi invers? Instrumente de indexare a subiectelor la biblioteca Afrika-Studiencentrum din Leiden – Marlene van Doorn şi Katrien Polman (Olanda)
• Implementation of a UDC-based multilingual thesaurus in a library catalogue: the Case of BiblioPhil (Implementarea unui tezaur multilingv bazat pe CZU într-un catalog de bibliotecă: cazul BiblioPhil – Victoria Frâncu şi Cosmin Sabo de la BCU „Carol I” din Bucureşti, respectiv, Universitatea de Nord din Baia Mare (România)
• Integration of thesaurus and UDC to improve subject access: the Hungarian experience (Integrarea unui tezaur cu CZU pentru îmbunătăţirea accesului la subiecte: experienţa maghiară – Ágnes Hajdu Barát de la Universitatea din Szeged (Ungaria)
• Providing interoperability between thesauri and classification schemes in ISO 25964 (Asigurarea interoperabilităţii între tezaure şi scheme de clasificare în ISO 25964) – Stella Dextre Clarke, consultant independent în informare (Marea Britanie)

Sesiunea a treia, Classification frameworks, concepts, structure and relationships, a cuprins lucrări care au dezbătut problematica structurii schemelor de clasificare, cu un accent vizibil accentuat pe abordările faţetate, dar şi relaţiile dintre diverse sisteme de organizare a cunoştinţelor. Acestea au fost:

• Concepts and terms in faceted classification (Concepte şi termeni în clasificarea faţetată) – Vanda Broughton de  la University College London (Marea Britanie)
• Classification transcends library business (Clasificarea transcende activitatea bibliotecilor) – Claudio Gnoli de la Universitatea din Pavia (Italia)
• Specifying intersystem mapping relations: requirements, strategies and issues (Specificarea relaţiilor de concordanţă între sisteme: cerinţe, strategii şi probleme) – Felix Boteram şi Jessica Hubrich Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Köln (Germania)

Ziua a doua a debutat prin discursul cheie al lui Dan Brickley de la Vrije Universiteit Amsterdam (Olanda) intitulat „Open Web standards and classification: foundations for a hybrid approach”. Despre „răscrucea” în faţa căreia se află sistemele de clasificare autorul a vorbit în termenii confruntării dintre aceste sisteme de o valoare intelectuală incontestabilă şi noile tehnologii Web de acces la colecţiile bibliotecilor şi ale altor instituţii de memorie culturală. Noile standarde Web construiesc punţi de legătură între tezaure, ontologii şi baze de date oferind posibilităţi de colaborare, partajare de informaţii şi noi abordări de configurare a interfeţelor pentru utilizatori. Folosind exemple din televiziune, portaluri de informaţii bazate pe subiecte şi trenduri Web 2.0, această lucrare a propus menţinerea sistemelor tradiţionale de clasificare a subiectelor pe o poziţie centrală în descoperirea, adnotarea şi relaţionarea resurselor de informaţii. Cu alte cuvinte, autorul militează pentru păstrarea clasificărilor bibliografice datorită valorii structurii lor semantice pentru organizarea cunoştinţelor în contextul digital global.

Sesiunea a patra s-a intitulat Classification and the Semantic Web şi a cuprins următoarele lucrări, în spiritul tonului dat de discursul iniţial:

• Terminology services (Servicii terminologice) – Ceri Binding şi Douglas Tudhope d ela Universitatea Glarmorgan (Marea Britanie)
• Signposting the crossroads: terminology Web services and classification-based interoperability (Semnalizarea intersecţiei – servicii Web de terminologie şi interoperabilitate bazată pe clasificare) – Gordon Dunsire şi Dennis Nicholson de la Universitatea Strathclyde (Marea Britanie)
• Classificatory ontologies (Ontologii clasificatoare) – A. R. D. Prasad şi Devika Madalli de la Indian Statistical Institute (India)
• Using SKOS in practice, with examples from the classification domain (Utilizarea practică a SKOS[1], cu exemple din domeniul clasificării) – Antoine Isaac de la Vrije Universiteit Amsterdam (Olanda)

Următoarea sesiune, a cincea, intitulată sugestiv New approaches to classification, a surprins prin abordările îndrăzneţe sau mai puţin obişnuite ale sistemelor tradiţionale de clasificare. Lucrările au fost:

• Visual analysis of classification scheme (Analiza vizuală a unei scheme de clasificare) – Veslava Osinska de la Universitatea Nicolaus Copernicus (Polonia)
• UDC and folksonomies (CZU şi folksonomiile) – Alenka Šauperl de la Universitatea din Ljubljana (Slovenia)
• UDC as a nondisciplinary classification szstem for a high-school library (CZU ca sistem de clasificare non-disciplinară pentru o bibliotecă scolară) – Phillippe Cousson de la Liceul Camille Guérin – Poiotiers (Franţa)

Ultima sesiune, a şasea, Classification in library networks a cuprins trei lucrări aparţinând unor autori cunoscuţi din literatura orientată pe CZU. Acestea au fost:

• The role of UDC classification in the Czech Subject Authority File (Rolul clasificării prin CZU în Fişierul de autoritate pe subiecte al Cehiei) – Marie Balikova de la Biblioteca Naţională a Cehiei
• The practical value of classification summaries in information management and integration (Valoarea practică a sumarelor clasificării în managementul şi integrarea informaţiei) – Darija Rozman de la Biblioteca Naţională şi Universitară a Sloveniei
• Using MARC classification format for UDC and mappings to other KO Systems for an enriched authority file (Utilizarea pentru CZU a formatului MARC pentru clasificare şi concordanţe cu alte sisteme de organizarea a cunoştinţelor pentru un fişier de autoritate îmbogăţit) – Rosa San Segundo de la Universitatea Carlos III Madrid (Spania)

Concluzii

Seminarul CZU de la Haga (http://www.udcc.org/seminar2009/), un adevărat congres internaţional prin participare şi prin valoarea şi nivelul înalt al lucrărilor, a fost un succes şi a confirmat odată în plus valabilitatea sistemelor tradiţionale de clasificare în contextul digital global. Bogăţia informaţiilor, diversitatea impresionantă de puncte de vedere şi abordări ale clasificării, schimburile preţioase de idei şi discuţiile inspiratoare sunt argumente în favoarea menţinerii acestor sisteme de organizare a cunoştinţelor, mai ales în condiţiile existenţei unei vaste cantităţi de informaţii care, pentru a fi înţelese, trebuie organizate.

Masa rotundă care a precedat seminarul internaţional a avut ecou prin problemele pe care le-a abordat. Acestea au fost menţionate în discuţia din finalul congresului de Maria Inês Cordeiro, editor şef al Mater Reference File al CZU:

-          abordarea faţetată a reviziilor viitoare ale claselor CZU

-          revizuirea tabelelor auxiliare

-          îmbunătăţirea schemei de acordare a licenţelor pentru CZU Master Reference File

-          diferenţierea licenţelor de publicare a schemei de licenţele de utilizare şi de cele pentru scopuri educaţionale

-          lansarea noului serviciu de rezumat online al CZU gratuit, în cât se poate de multe limbi posibile

-          colaborarea cu TEL şi cu Wikipedia în vederea utilizării CZU ca sistem de organizare a cunoştinţelor.

Ideea desprinsă din titlul primului vorbitor din acest congres, aceea de a utiliza semantica pentru a ţine sub control Internetul a fost dominanta întrunirii în general. Din aceeaşi lucrare a reieşit adevărul că indexarea îmbogăţeşte semantic documentele iar înţelegerea sensului înseamnă reprezentarea cunoştinţelor.

Proiectul de clasificare automată a informaţiilor existente în uriaşa enciclopedie Web, Wikipedia, este o strălucită ilustrare a legăturii dintre proiectul Mundaneum al celor doi învăţaţi belgieni de la începutul secolului 20, Otlet şi La Fontaine şi contextul actual al necesităţii organizării coerente a informaţiilor existente în Internet.

Utilizarea structurii logice a clasificării drept limbaj de comutare, denumit în acest eveniment, cu un termen împrumutat din ştiinţa calculatoarelor, hub, demonstrează valabilitatea arhitecturii sale. Au fost descrise multiple proiecte de corelare a CZU cu sisteme de organizare a cunoştinţelor bazate pe cuvinte pe parcursul lucrărilor seminarului. Unele dintre acestea sunt uriaşe, deja în faze înaintate, aproape de finalizare (HILT project: http://hilt.cdlr.strath.ac.uk/ ), altele, de mai mică anvergură, se utilizează cu bune rezultate pe plan local (Cobiss: http://www.cobiss.si/cobiss_eng.html), altele sunt în stadii intermediare, dar cu mari şanse de aplicabilitate în viitorul apropiat (BiblioPhil: http://www.bibliophil.ro/UDCResearch/). Tendinţa generală este aceea de corelare a terminologiei necontrolate a utilizatorului cu termeni din vocabulare controlate. Sistemele simple de organizare a cunoştinţelor (SKOS) sunt cele care permit interoperabilitatea limbajelor de informare. Condiţia crucială pentru realizarea acestui deziderat este permanenta interacţiune dintre experţii în informare şi cei din domeniul tehnologiei informaţiei.

---

[1] SKOS= Simple Knowledge Organization Systems