Săptămâna trecută s-au desfășurat lucrările celei de-a XXI-a Conferinţă Naţională Bibliotecile în cultura informaţiei şi comunicării.
În ciuda restricțiilor de natură economică m-am bucurat să văd foarte mulți colegi din țară participând. E semn totuși că dincolo de multe dintre dificultățile pe care specialiștii le întâmpină în instituțiile lor, există dorința de a fi laolaltă măcar o dată pe an împărtășind realizările și mai ales și vocal necazurile. Membrii asociației au emis o adresată Primului Ministru, Ministrului Educației și Ministrului Culturii și Patrimoniului Național cu privire la reducerile de personal care afectează grav activitatea bibliotecilor. Este dat exemplul Bibliotecii Județene „I. N. Roman” din Constanța unde reducerile de personal a înjumătățit personalul instituției.
Ca partener important în oferirea sprijinului logistic necesar desfășurării lucrărilor a fost Biblioteca Centrală a Academiei de Studii Economice din București. Un spațiu somptuos și care se potrivea perfect cu momentul. Mi-a rămas îndemnul domnului director Liviu Bogdan Vlad la strângerea rândurilor în interiorul breslei și m-a surpins plăcut deschiderea acestuia către a impulsiona parteneriate pentru atragere de finanțări europene. Trag marea speranță ca acestea nu au fost doar cuvintele domniei sale, ci și intenția tuturor participanților români sau invitați din străinătate. La invitația asociației au participat și Mauro Guerrini, președintele respectabilei Associazione Italiana Biblioteche, Ane Landoy, Universitatea din Bergen, Norvegia, Dirk Aerts, Universitatea din Leuven, Belgia. Președintele Mauro Guerrini a împărtășit din experiența bibliotecilor italiene și din strădaniile de a crește gradul de atenție asupra deschiderii accesului la informație. Ane Landoy a deschis o fereastră către experiența dobândită de-a lungul a multor colaborări și proiecte internaționale pe care Universitatea din Bergen le susține. Domnul Dirk Aerts a împărtășit experiența privind implicarea bibliotecilor universitare în programele dedicate culturii informației.{sharethis}
Anul acesta a fost anul în care Accesul Deschis a intrat într-o sferă de audiență largită de lucrările și participarea la Conferința IFLA. Ca o reverberație, Conferința Asociației Bibliotecarilor din România a făcut un prim pas unic în abordare și necesar prin conținut: adoptarea . Nu este un pas care nu a avut suport anterior. Membri ai secțiunii culturii informației anul trecut au pregătit terenul prin abordarea acestei tematici în cadrul aceluiași forum național de dezbatere.
Nu pot relata prea multe despre activitatea desfășurată în cadrul altor secțiuni decât cea la care am participat. Cultura informației a atras acest an un auditoriu bogat și am speranța că interesul a fost răsplătit prin prezentările susținute. Au fost prezentate aspecte ce țin de accesul deschis (Angela Repanovici, Universitatea „Transilvania” din Brașov), managementul de proiect (Lenuța Ursachi, Mioara Voncilă, Universitatea din Galați), Biblioteca- între arșița izolării și furtuna globalizării (Maria Carmen Nadia Petre, Biblioteca Academiei Tehnice Militare București) și o intervenție interesantă a doamnei Florentina Dobrogeanu-Ipsilante, Biblioteca Metropolitană București. Prezentarea subsemnatului - și-a găsit ecourile în Managementul informației pentru utilizatori și biblioteci, prezentare ținută de Iulian Terciu, reprezentat al PROQUEST. Trebuie să punctez și intervențiile invitaților din străinătate care au suplimentat liniile de dezbatere cu propriile experiențe.
În final s-a propus implementarea unei soluții web care să permită gestionarea conținutului specific fiecăreia dintre secțiunile asociației. O altă propunere a fost susținerea programelor pentru cultura informației în cadrul asociației.
Sper ca viitorul să se contureze mai mult în spiritul celor spuse de domnul director Liviu Bogdan Vlad.