În perioada 27-30 iunie s-a desfășurat la Tartu în Estonia cea de-a 41-a conferință anuală a prestigioasei rețele de instituții de memorie din Europa și spun acest lucru pentru că a fost depășită demult limita bibliotecilor de cercetare prin componența membrilor și colaborările sau parterneriatele desfășurate.
Mare parte a discuțiilor au avut un orizont orientat către accesul deschis, date deschise și citarea lor, abilitățile și calificările pe care bibliotecarii trebuie să le prezinte în viitor, infrastructuri de cercetare, servicii orientate către mobilitate și tehnologii semantice.
LIBER este și singura organizație de profil care a fost invitată să participe la consultările privind următoarea platformă cadru Horizon 2020. Acest lucru se datorează și faptului că LIBER este o organizație oficial înregistrată de Comisia Europeană pentru a promova interesele membrilor săi în cadrul întâlnirilor regulate cu membrii acesteia.
O zonă importantă a interesului pe care trebuie de îndată să-l dezvoltăm este cea a citării datelor fără de care în viitor cercetarea nu poate fi imaginată. Acest interes trebuie să vină ca un pas logic către însușirea noului rol al bibliotecilor în actuala și viitoarea piață a brokerajului de date. În acest context au fost aduse în prim plan rezultatele proiectului european [„Oportunități pentru schimbul de date”]( "ODE").
Interesant este că din studiile ODE au rezultat șapte criterii care privesc oportunitățile în cazul integrării datelor cu publicațiile pe care acestea se sprijină:
1. Disponibilitatea (availability)
2. Regăsirea (findability)
3. Interpretabilitatea (interpretability)
4. Reutilizarea (reusability)
5. Citabilitatea (citability)
6. Administrarea (curation)
7. Prezervarea (preservation)
În contextul menționării acestor oportunități se pun legitim o serie de întrebări care afectează profund viitorul meseriei: care este rolul bibliotecarului și ce abilități stau în construcția acestuia?
Prezentarea proiectului făcută de Susan Reilly indică un sondaj nepublicat încă, dar care relevă o cifră procentuală de 32% din totalul bibliotecilor care audat un răspuns afirmativ privind abilitățile necesare mijlocirii schimbului de date. 53% dintre acestea au menționat că le dezvoltă.
Un alt aspect important este acela că se dă o mare importanță planificării managementului datelor și a citabilității, care implicit conduce către o mai ușoară regăsire.
Un alt atelier de lucru a fost cel dedicat rezultatelor proiectului APARSEN. Trebuie spus că acest proiect are drept obiectiv realizarea unei rețele de excelență menită a strânge laolaltă practicienii accesului pe termen lung la resursele digitale, precum și menținerea acestora într-o formă utilizabilă.
Proiectul pune o întrebare la care vă invit și pe dumneavoastră să căutați răspunsul: cum ar putea bibliotecile, arhivele și centrele de date să lucreze împreună pentru a acoperi lipsurile infrastructurii electronice a Europei?
Focalizarea este mai mult decât pe găsirea unui răspuns, căutarea unor standarde comune și politici.
Pentru că interesul meu s-a focalizat pe date și cum pot fi acestea utilizate construindu-le un context adecvat, am asistat la prezentarea lui Adrian Pohl: „Către un serviciu de Date Deschise Interconectate editabil și versionabil pentru datele din biblioteci”.
Prezentarea este de mare interes pentru că aduce un plus de informație privitor la modul practic al realizării unui astfel de serviciu. A fost cu atât mai interesantă propunerea pentru că implica și o temă de mare actualitate: versionarea seturilor de date pe care o instituție le-ar putea genera de-a lungul existenței.
Mai multe informații puteți găsi accesând lobid.org.