Schema de clasificare JITA a fost dezvoltată pornind de la o fuziune a Schemei de Clasificare NewsAgentTopic (gestionată de MikeKeen la Aberystwyth, Marea Britanie până la data de 31 Martie 1998) şi schema de clasificarea RIS (dispărută în acest moment) aparţinând de Review of Information Science concepută iniţial de Donald Soergel (Universitatea din Maryland). JITA reprezintă acronimul conceput din primele litere ale numelor autorilor: Jose Manuel Barrueco Cruz, Imma Subirats Coll, Thomas Krichel şi Antonella De Robbio. Autorii mulţumesc lui Michael Keen, Universitatea din Wales Aberystwyth şi lui Andy Powell, UKOLN pentru permisiunea de a utiliza Schema de Clasificare NewsAgentTopic în dezvoltarea acestei scheme. În plus, autorii sunt recunoscători pentru comentariile făcute de Locarn Dempsey (VP, Cercetare la OCLC) şi Sophie Rigny (Library of Congress).

1. Nivel general [teorie şi generalităţi]

A. Aspecte teoretice şi generalităţi privind bibliotecile şi informaţia.

AA. Bibliologie şi Ştiinţele Informării ca domeniu.

AB. Teoria informaţiei şi teoria biblioteconomică.

AC. Relaţiile dintre BŞI cu celelalte domenii.

AZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

B. Utilizarea informaţiei şi sociologia informaţiei.

BA. Utilizarea şi impactul informaţiei.

BB. Metode bibliometrice.

BC. Informaţia în societate.

BD. Societatea informaţională.

BE. Economia informaţiei.

BF. Politici informaţionale.

BG. Diseminarea şi difuziunea informaţiei.

BH. Necesităţi informaţionale şi analiza necesităţilor informaţionale.

BI. Interfeţe cu utilizatorii, uşurinţă în utilizare.

BZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune

2. Nivel intermediar [axat pe utilizator, direcţional şi funcţionalităţi de management]

C. Utilizatori, grad de instrucţie şi lectură.

CA. Studii privind utilizarea.

CB. Studii privind utilizatorii.

CC. Categorii de utilizatori: copii, tineri, grupuri sociale.

CD. Instruirea utilizatorilor, promovare, activităţi, educaţie.

CE. Pregătire.

CF. Lectură şi lecturarea

CZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune

D. Bibliotecile precum colecţii fizice

DA. Bibliotecile lumii.

DB. Biblioteci naţionale.

DC. Biblioteci publice.

DD. Biblioteci de cercetare.

DE. Biblioteci şcolare.

DF. Biblioteci guvernamentale.

DG. Biblioteci private.

DH. Biblioteci speciale.

DI. Biblioteci cu profil ştiinţific.

DJ. Biblioteci tehnice.

DK. Biblioteci pentru sănătate, Biblioteci de medicină.

DL. Arhive.

DM. Muzee.

DZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

E. Probleme legislative şi editoriale

EA. Mass media.

EB. Tiparire, publicare electronică, emisiuni.

EC. Comercializarea cărţii.

ED. Proprietate intelectuală: drepturi de autor, apartenenţă, copyright şi copyleft.

EF. Cenzură.

EZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

F. Management

FA. Cooperare.

FB. Marketing.

FC. Finanţare.

FD. Relaţii cu publicul.

FE. Managementul personalului.

FF. Finanţare.

FG. Guvernare locală.

FH. Reorganizare.

FI. Autorităţi.

FG. Autoritatea locală.

FZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

G. Industrie, profesie şi educaţie

GA. Industria informaţională.

GB. Industria software.

GC. Industria tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor.

GD. Organizaţii.

GF. Biografii.

GG. Aspecte curiculare.

GH. Educaţie.

GI. Instruire.

GZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

3. Nivel specific [Obiecte, practică şi aspecte tehnice]

H. Surse de informare, suporturi, canale

HA. Periodice, reviste.

HB. Literatura gri.

HC. Materiale de arhivă.

HD. Carte rară şi manuscrise.

HE. Materiale tipărite.

HF. Microformate.

HG. Materiale netipărite.

HH. Audio-vizuale, multimedia

HI. Media electronice.

HJ. CD-ROM.

HK. Găzduire online.

HL. Baze de date şi interconectarea bazelor de date.

HM. OPAC-uri.

HN. Jurnale electronice.

HO. Cărţi electronice.

HP. Resurse electronice.

HQ. Pagini web.

HR. Portaluri.

HS. Depozite (conforme OAI şi neconforme)

HZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

I. Prelucarea informaţiei pentru servicii informaţionale

IA. Catalogare, control bibliografic.

IB. Analiză contextuală (A&I, clasă).

IC. Limbaje de indexare, scheme şi procese.

ID. Structuri de date şi metadate.

IE. Reprezentarea cunoaşterii.

IF. Transfer informaţional: protocoale, formate, tehnici.

IG. Prezentarea informaţiei: hypertext, hypermedia.

IH. Sisteme de imagine.

II. Filtrare.

IJ. Conectarea referinţelor.

IK. Design, dezvoltare, implementare şi întreţinere.

IZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

J. Servicii tehnice în biblioteci, arhive şi muzee

JA. Achiziţii.

JB. Gestiunea serialelor.

JC. Casări.

JD. Inventar.

JE. Ţinerea evidenţei.

JF. Conservarea hârtiei.

JG. Digitizare.

JH. Prezervare digitală.

JI. Circulaţie.

JJ. Furnizarea documentelor.

JK. Împrumut interbibliotecar.

JZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.

 

K. Tehnologii de construcţie

KA. Centre de resurse.

KB. Construcţii de biblioteci, arhive şi muzee.

KC. Mobilier.

KD. Vehicule.

KE. Arhitectură.

KF. Planificare, Design, Dezafectare

KG. Siguranţă în exploatare.

KH. Prevenirea dezastrelor.

L. Tehnologia informaţiei şi tehnologia de bibliotecă

LA. Telecomunicaţii.

LB. Reţele de computere.

LC. Internet.

LD. Computere.

LE. Scanere.

LF. Camere digitale.

LG. Fotocopiatoare.

LH. Securitatea computerelor şi a reţelelor.

LI. Autentificare şi controlul accesului.

LJ. Software.

LK. Ingineria şi metodologiile software.

LL. Procesare lingvistică automată.

LM. Extragerea automată a textului.

LN. Sisteme de management al bazelor de date.

LO. SGBD-uri object-oriented.

LP. Agenţi inteligenţi.

LQ. Sisteme automate de bibliotecă.

LR. Sisteme OPAC.

LS. Motoare de căutare.

LZ. Niciuna dintre acestea dar în această secţiune.