De ceva vreme mă confrunt cu o problemă care apare din ce în ce mai frecvent la momentul în care un prieten sau un posibil colaborator mă întreabă care-i meseria mea... simplul tu ce meserie ai ?

Am găsit din ce în ce mai greu să explic care-i meseria mea. Răspunsul scurt de specialist în ştiinţele informării produce foarte multă confuzie.

Aş putea răspunde că sunt un fel de bibliotecar, ceea ce ar induce din nou confuzie, aş putea spune că sunt un redactor, aşa cum sunt încadrat în nomenclatorul ocupaţiilor din România. Toate acestea produc confuzie, produc lipsă de temei al unor activităţi pe care le desfăşurăm, produc, de regulă confuzie.

Astfel, e necesar să clarificăm anumite aspecte din capul locului: specialist în ştiinţele informării sună dureros de vag pentru alţi profesionişti din alte domenii, mai mult, nici măcar nu există în nomenclator...

Mare parte dintre dumneavoastră cred că v-aţi pus de multe ori care-i de fapt ocupaţia, care-i de fapt rolul, funcţia, unde sunteţi ca identitate şi de ce este lipsă de recunoaştere şi indiferenţă ?!?

Există ce-i drept şi câteva paliere clare: lucrez într-o bibliotecă, deci sunt bibliotecar (cu toate segmentele şi funcţiile unde necesitatea te aşează); lucrez într-un centru de documentare, deci sunt documentarist; lucrez într-o arhivă, deci sunt arhivist; lucrez într-un muzeu, deci sunt muzeograf... Chiar dacă la suprafaţă silogismul nu poate fi rupt, totuşi la privirea atentă a paletei activităţilor desfăşurate, în afara cazurilor în care trebuie să preiei multe activităţi din pricina lipsei acute de personal, atribuţiile derivate din necesitate şi nu din urmărirea fişei postului, adeseori depăşesc cu mult bagajul cunoştinţelor cu care intri în viaţa profesională activă.

Unde vreau să ajung este faptul că un specialist în ştiinţele informării trebuie să se încadreze într-un cadru larg, multidisciplinar aflat mai mult la graniţele disciplinelor decât să reclame apartenenţa strictă doar la unul dintre ele.

Hai să vedem despre ce este vorba. Mai întâi câteva definiţii şi mergem mai departe:

Studiul sistematic şi analiza surselor, evoluţiei, colecţiilor, organizării, diseminării, evaluării, utilizării şi managementului informaţiei în toate formele sale incluzând canalele (formale şi informale) şi a tehnologiei utilizate în comunicarea acestora.

(ODLIS - Online Dictionary for Library and Information Science de Joan M. Reitz)

Colectarea, clasificarea, stocarea, regăsirea şi diseminarea cunoaşterii înregistrate acoperind deopotrivă ştiinţele pure şi cele aplicate.

(Merriam-Webster's Online Dictionary)

Ştiinţele informaţiei este o ştiinţă interdisciplinară care priveşte în primul rând colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, regăsirea şi diseminarea de informaţie. Practicienii domeniului studiază aplicarea şi utilizarea cunoaşterii în organizaţii împreună cu interacţiunea dintre oameni, organizaţii şi oricare sisteme informaţionale existente, cu scopul de a crea, înlocui sau îmbunătăţi sistemele informaţionale. Ştiinţele informaţiei în mod curent sunt considerate o ramură a ştiinţelor computerelor (în mod greşit). Totuşi, este vorba de un domeniu interdisciplinar larg, care incorporează nu numai aspecte ale ştiinţei computerelor, dar, adesea şi alte domenii precum ştiinţele cunoaşterii, comerţ, comunicaţii, legislative, bibliologie, management, matematică, politică publică şi ştiinţele sociale.

(Wikipedia)

Definiţiile prezentate sunt ilustrative pentru ceea ce ar trebui să facă un specialist al ştiinţelor informaţiei, de fapt mai focalizat, chiar sunt descrise competenţele nucleu ale specialistului în ştiinţele informării.

„Harta Cunoaşterii în Ştiinţele Informaţiei” după Zins,Chaim, Journal of the American Society for Information Science and Technology, 17 Ianuarie2007

Am prezentat acest tabel pentru a a un sens în ceea ce priveşte domeniile acoperite de Ştiinţele Informaţiei, precum şi cu scop ilustrativ pentru cei care doresc să pătrundă dincolo de suprafaţă.

Întrebarea firească este următoarea: concret, ce ştiţi voi specialiştii informaţiei să faceţi ?

Un bun specialist al ştiinţelor informaţiei trebuie să fie capabil să preia, să mânuiască, să prelucreze, să adauge valoare şi să disemineze orice volum de informaţie şi/sau date oferind rezultate utile şi uşor de accesat în formate standardizate:

• ştim să mânuim informaţie stocată în multiple medii de stocare pentru că stăpânim şi înţelegem aceste formate,

• cunoaştem sistemele de prelucrare a datelor şi putem oferi soluţii de arhivare şi exploatare a metadatelor,

• cunoaştem formatele de comunicare ale datelor (bazate pe scheme XML) şi facem diferitele sisteme de gestiune informaţională să comunice,

• ştim să agregăm date din multiple surse şi să găsim numitorul comun pentru a le exploata,

• putem evalua din punct de vedere a valorii culturale orice creaţie umană care poate fi candidat la statutul de patrimoniu cultural naţional sau universal,

• cunoaştem drepturile de autor şi acţionăm cu respectul cuvenit şi în limitele excepţiilor (permisiunilor) şi al bunelor uzanţe,

• suntem cei care pot organiza comunităţi de specialişti pe baza aplicaţiilor web existente,

• cunoaştem şi promovăm cele mai eficiente standarde,

• organizăm deopotrivă cu maximă eficienţă orice colecţie, fie aceasta pe suport tradiţional sau electronică,

• suntem cei care analizează şi pot interpreta eficient cerinţele utilizatorilor şi al consumatorilor de informaţii,

• la solicitatea utilizatorilor putem oferi cele mai relevante informaţii sau putem indica cele mai prolifice puncte de intrare electronice.

Acesta ar fi un profil de răspuns complet. Mare parte dintre noi acoperim toate aceste baze, o altă parte doar parţial, dar consider că un profil complet este doar cel care întruneşte toate aceste aspecte. Multe dintre ele se pot rafina mai departe.

Cam asta ar trebui să ştie, să practice şi să lupte să atingă un specialist în ştiinţele informării.

Chaim Zins, unul dintre cercetătorii domeniului nostru subîmparte sfera activităţilor astfel:

1. Cercetarea în Ştiinţele Informării  
         1. Concepte de bază, definiţii, teorii, metodologii şi aplicaţii
         2. Statistici, măsurători
         3. Cercetarea Regăsirii Informaţiilor
         4. Comportamentul utilizatorilor şi utilizarea sistemelor de informare
         5. Comunicarea om-computer
         6. Comunicare
         7. Istoria Ştiinţelor Informării. Biografii
2. Organizarea cunoaşterii
         1. Tezaure, liste de autoritate
         2. Catalogare şi clasificare
         3. Abstracte, Indexare şi recenzare
         4. Standarde şi protocoale
3. Profesiunea în Informare
         1. Profesioniştii din informare
         2. Organizaţii şi Societatea
4. Problemele societale
         1. Etică informaţională, plagiat, credibilitate
         2. Educaţia informaţională, Educaţia pe termen lung
         3. Societatea informaţională
5. Industria informaţională
         1. Managementul Informaţional şi al Cunoaşterii
         2. Pieţele şi Jucătorii
         3. Marketing şi Comerţ electronic
6. Publicare şi distribuţie
         1. Mediul Electronic
         2. Comunicarea ştiinţifică
7. Tehnologia informaţiei
         1. Internet
         2. Intranet (privat), video conferinţe
         3. Software
         4. Hardware
         5. Multimedia
         6. Managementul documentelor
         7. AI, Sisteme expert, Agenţi inteligenţi
         8. Telecomunicaţii
         9. Securitate, Controlul acceselor, Autentificare, Criptare
8. Sisteme şi servicii pentru informaţie electronică
         1. Sisteme şi servicii pentru căutarea şi regăsirea informaţiei
         2. Sisteme informaţionale personalizare, de alertare şi avizare curentă
         3. Sisteme şi servicii pentru furnizarea documentelor
9. Aplicaţii şi sisteme specifice orientate pe subiecte
         1. Ştiinţe exacte
         2. Ştiinţele naturii
         3. Ştiinţe sociale, umane, istorie, lingvistică
         4. Modele de Afaceri
         5. Legislaţie, ştiinţe politice, guvernare
         6. Educaţie, Bibliologie şi Ştiinţele Informării, Referinţe
         7. Altele/Multidisciplinaritate
10. Biblioteci şi Servicii de Bibliotecă
         1. Descrierea bibliotecilor şi tipologia acestora
         2. Serviciile de bibliotecă
         3. Automatizarea bibliotecilor, operaţiuni şi planificare
         4. Biblioteci Digitale şi Virtuale, Biblioteci hibride
         5. Educaţie şi Instruire
11. Guvernanţă, Informaţie legislativă şi alte problematici
         1. Protejarea proprietăţii intelectuale
         2. Legislaţie, Legi şi Reglementări (fără Drepturile de Autor)
         3. Probleme de siguranţă
         4. Surse de informare publică
         5. Politici de informare şi studii
         6. Sisteme şi infrastructură

Acelaşi Zins susţine chiar trecerea de la Ştiinţele Informării la Ştiinţele Cunoaşterii. Îmi amintesc din câteva etape privind evoluţia metaştiinţei noastre. Dacă anii 60 au cunoscut Library Science ca loc comun al biblioteconomiei şi al documentaristicii, ulterior s-a ajuns la Information Science – locul şi cadrul nostru actual de formare. Întrebarea este dacă se va evolua către Knowledge Science, care implică un aspect integrator al mai multor aspecte auxiliare, care ţin mare parte de cultura tehnică.

Până atunci sper totuşi să fim şi mai bine perfecţionaţi, să apară din ce în ce mai buni profesionişti, acumulând din ce în ce mai multă cunoaştere tehnică, care să-şi poată asigura independenţa de expresie.