De ce? Pentru cine? In ce mod?

De curand am avut ocazia sa particip la o vizita de studiu in Polonia. O tara fosta comunista ca si a noastra, ne-a aratat o alta perspectiva asupra functionarii bibliotecilor publice.
Polonia are un program similar cu programul Biblionet care se deruleaza in Romania, program care face parte din initiativa Global Libraries a Fundatiei Bill si Melinda Gates
In Polonia exista un numar de 9600 bibliotecari care lucreaza in mediul rural intr-un sistem bine pus la punct. {sharethis}

In afara echiparii bibliotecilor cu tehnologie, Programul de Dezvoltare al Bibliotecilor - cum se numeste in Polonia - a creat granturi pentru ONG-uri acestea urmand sa lucreze cu biblioteci publice pentru implementarea unor proiecte inovatoare.
Premiza de la care s-a pornit a fost ca bibliotecile au experienta in implementarea de noi servicii si au cea mai buna imagine a comunitatii si a nevoilor ei, iar ONG-urile au exercitiul implemetarii de proiecte experimentale, si de testare de noi solutii. Se asigura un trasfer biunivoc de experienta, se foloseste strategia win-win pentru ambii parteneri, se testeaza noi modele de cooperare, care pot fi usor replicate si care pot avea ca efect in timp sustenabilitatea bibliotecilor.

Cele 4 fundatii pe ai caror reprezentanti i-am cunoscut au fost:

Fundatia pentru educatie civica, a propus un proiect care are ca obiective:

• Schimbarea bibliotecilor locale mici in locuri atractive pentru cetateni, stimuland identitatea locala
• Formarea de noi abilitati atat pentru bibliotecari cat si pentru tinerii participanti in proiect
• Construirea constiintei civice si a increderii in activitati civice si a investitiei in tineret
• Construirea de legaturi intre tineri - locurile lor de origine si mostenirea lor culturala.
• Construirea de legaturi intre generatii.
• Folosirea capacitatii si posibilitatilor tehnice a bibliotecilor pentru a activa tinerii si finantatorii.

Bibliotecarii au obligatia de a:

• Trimite rapoarte, inregistrari audio si video, prezentari multimedia, articole si poze la fundatie.
• Autoevaluare si publicitate in media locala, www.mapakultury.pl

Practic bibliotecarii au initiat cluburi de discutii - despre filme, despre trecutul istoric sau evenimentele de memorie locala, despre literatura, relatiile dintre literatura si oameni . Parteneriatul se desfasoara intre biblioteca – scoala – elevi. Platformele de e learning sunt puse la dispozitie de fundatie. Sistemul de lucru se bazeaza pe mentorat.

Fundatia Comenius - are un proiect pentru parinti si copii.Au fost vizate comunitatile mici in care nu exista gradinite si nevoia de educatie si socializare a prescolarilor poate fi preluata de parinti in colaborare cu bibliotecile publice locale. Au completat aplicatia 200 de biblioteci si au fost selectate 80 de biblioteci publice mici. Proiectul lor are 3 componente - livrarea in biblioteci a unor pachete de jocuri pentru copii mici - 36 de jocuri diferite, cu instructiuni cu tot. A doua componenta este cea a grupurilor de joc- care vizeaza jocul copiilor cu parintii in biblioteca. Bibliotecarul are doar rol de mediator asculta si invata de la unii parinti si transmite solutii altora. A treia componenta cea de cercetare- Bibliotecarul culege intrebarile copiilor , cauta impreuna raspunsuri si solutii.

KARTA –se ocupa cu pastrarea memoriei locale , care dispare odata cu ultimii martori ai evenimentelor. Proiectul lor este de digitizare a documentelor descoperite , si de dezvoltarea competentelor tehnice ale bibliotecarilor de scanare si descriere a documentelor prelucrate electronic, si incurajarea maketingului acestui proiect. Aceste 2000 de documente adunate in 6 luni sunt disponibile pe o platforma online: www.tyczyn.archiva.org.
Fundatia lucreaza cu 60 de biblioteci locale.

Asociatia Initiative creative EU. Incearca sa stimuleze oamenii tineri sa se implice in viata comunitatii lor. Aici se lucreaza in echipe de cate 2 persoane o bibliotecara si un tanar care imagineaza impreuna un mic proiect relevant pentru comunitatea lor Din 100 de aplicatii au fost alese 30 de echipe iar unul dintre cele mai de succes a fost un proiect foto - un calendar cu eroi/ personalitati locale. Temele ce puteau fi abordate erau teatru, design, happening, nu neaparat lectura.
Alt mod de cooperare este cel pe care l-am mai vazut si in alte parti, si pe care il practicam si noi- acela de a lucra cu parteneri care desfasoara in biblioteca si cu ajutorul ei activitati pentru comunitate. Marea parte a bibliotecilor poloneze colalizeaza in jurul lor persoanele active din comunitate, sau reprezentanti ai institutiilor locale / casa de cultura, biblioteca scolara, artisti locali, prietenii bibliotecii, primar, membrii ai consiliului local, brigada de pompieri, profesori, preoti, jurnalisti, utilizatori. Lucreaza toti impreuna in programele nationale pentru biblioteci sau in proiecte proprii. Nimeni nu s-a laudat cu datele statistice, cu circulatia cartilor, ci cu diversitatea de activitati de animatie culturala sau sociala. In comunitatile foarte mici (sate), familia bibliotecarilor este in primul rand al grupului de parteneri. Se lucreaza in weekenduri, noaptea, componenta de voluntariat fiind implicita.

O evaluare a biblitoecarilor polonezi facuta de FRSI in randul utilizatorilor de biblioteca arata ca bibliotecarul polonez este perceput ca:

• Lucreaza cu pasiune- 87%
• Este amabil poate recomanda o carte -38%
• Este dragut si politicos-37%

In Polonia Biblioteca publica este evaluata conform aceluiasi sondaj ca:

• Un loc pentru populatia activa in comunitatea locala.
• Un loc penru tineri.
• Detinatoare de multimedia si posibilitati de comunicare moderna.
• Posesoare de continut informational – educand publicul in administrarea informatiilor.
• Un loc de promovare a culturii.
• Usor de cunoscut oferind un accces la resursele bibliotecii.
• Un loc fara bariere, avand servicii pentru seniori si persoane cu handicap.
• Un loc pentru cetateni

Foarte multe din activitatile pe care ni le-au prezentat nu erau ceva nou nici pentru noi. Mentionam doar cateva care ies din tiparul cu care noi suntem obisnuiti:

• Bibliotecarele creaza costumele pentru noptile tematice din biblioteca - noaptea vrajitoarelor, a stafiilor sau a detectivilor - copiii raman peste noapte in biblioteca.
• Polonia citeste cu voce tare copiilor- program national desfasurat pe parcursul unei saptamani.
• Cluburile pentru seniori , care includ excursii in aer liber cu bicicletele.
• Cluburi pentru adolescenti – cu activitati care se desfasoara in aer liber .

Ca sa raspundem la cele 3 intrebari cu care am inceput: De ce? In ce mod? Pentru cine?
Pentru ca rezultatele pe termen lung in comunitate, ale unui sistem in care bibliotecile publice mici functioneaza la parametri optimi, sunt :
• Un viitor pozitiv pentru copii si adolescenti;
• O viata implinita pentru persoane varstnice;
• Comunitati puternice, sigure si sustenabile;
• Promovarea identitatii si a mandriei locale;
• Oportunitati de educatie non-formala;
• Imbunatatirea starii de confort social;
• Egalitate, incluziune sociala si coeziune a comunitatii.

In ce mod?
Societatea civila este un mecanism viu, format din cetateni care din proprie initiativa se asociaza in functie de interese pentru a participa la viata publica. Obiectivul societatii civile este promovarea si aducerea pe agenda publica a intereselor populatiei. Asociem de obicei societatea civila doar cu reactiile la mediul politic dar trebuie avute in vedere si segmentele ce tin de latura culturala, economica sau sociala. Societatea civila este reprezentata de ONG-uri, organizatii politice, sindicate, cluburi sportive, institutii culturale, organizatii religioase sau miscari ecologiste. In societatea civila normala se manifesta componenta voluntara a cetateanului.

Poate fi in Romania biblioteca un punct care sa coaguleze in jurul ei ca institutie activitatile societatii civile?

Poate am gasi destule exemple daca am studia cu un pic de atentie contextele in care lucram, si am incerca constient sa cautam aceste resurse. Bibliotecile nu pot si nu trebuie sa lucreze singure.

La nivelul judetenelor este mai usor, problema apare la nivelul bibliotecilor publice mici unde lipseste o componenta de coordonare nationala pentru cateva programe anuale care sa cuprinda intreaga retea de biblioteci. ANBPR a compensat oarecum acesta lipsa prin Saptamana nationala a bibliotecilor. In rest avem si noi coalitiile / parteneriatele la nivel local. Avem si noi exercitiul colaborarilor cu societatea civila in programe nationale, campanii , doar ca acestea nu au totdeauna ca punct central biblioteca . Ar fi minunat ca ONG urile sa vada in bibliotecile publice parteneri, sa scrie cereri de finantare pentru ele sau sa colaboreze in proiecte educationale sau de implicare civica.
Atributele care ar trebui sa insoteasca bibliotecile noastre mici pentru a fi incluse in astfel de proiecte sunt: credibilitate, stabilitate, confort, initiativa si voluntariat.