Motto: „Închide bibliotecile dacă vrei, dar nu există vreo poartă, vreun lacăt sau vreo închizătoare pe care să o pui libertății minții”,
Woolf, Virginia. A Room of One's Own, fragment de la
În fiecare an în prima zi celebrăm intrarea în Domeniul Public a operelor ale căror protecție a expirat. Este un moment de mare bucurie pentru că mai multă cunoaștere și artă are șansa de a fi cunoscută, de a fi remodelată, de a sta la baza unor noi forme de expresie, a unor noi inovații.
A împărtăși operele, a lăsa pe ceilalți să le folosească ca pe o treaptă pentru propria dezvoltare și pentru cei de alături, toate constituie o dovadă supremă de iubire, de fapt. Suntem îndemnați și îndemnăm la rândul nostru să iubim: pe Bunul Dumnezeu - adică aproapele, familia, țara, valorile, arta, de fapt toate conducând la izvorul de neegalat al tuturor operelor: libertatea.
Iubirea și libertatea sunt supremele daruri divine, fiind și singurele care vor transforma și ceea ce vor „povesti și arăta” oamenii unii altora.
Nimic nu împiedică libertatea creatorului să culeagă fructele operei sale, dar parcă azi, mai mult ca oricând și acesta este forțat să răspundă raționalizând produsul „geniului” (culturii romane), prin căutarea apăsată a răsplatei bănești. Alte modele stau să apară pe măsură ce o criză așa cum este cea pe care o traversăm va conduce la un deznodământ ce va schimba totul.
Mugurii noului sistem de distribuție a creației în Antropocen sunt vizibili deja: Creative Commons, Accesul Deschis, Resurse Educaționale Deschise, Programele cu Sursă Deschisă, Documentele cu Format Deschis și Standardele Deschise. Cei care au înțeles că cel mai de preț lucru este Cunoașterea liber accesibilă consituie tot atâția vectori care vor schimba cu totul perspectiva: Open Knowledge Foundation, Communia Association, etc.
Revenind la Domeniul Public, pare că în acest moment este singurul mijloc care permite deplina însușire a produsului creativ al unui seamăn îndepărtat ca epocă dar prezent în dialog. De ce este mai important acum decât oricând să apărăm drepturile colective pe care cu toții le avem asupra operelor? Răspunsul este unul singur: pentru că mai mult ca oricând se caută extinderea perioadelor de protecție a drepturilor de autor ceea ce conduce la micșorarea și mai mult a cunoașterii umane.
Pentru că se simte necesitatea unor explicații simple, voi apela la argumentația logică pe care Lawrence Lessig, profesor de drept la Universitatea Harvard a oferit-o:
„
1. Creativitatea și inovația se construiesc întotdeauna pe trecut.
2. Trecutul întotdeauna încearcă să controleze creativitatea pe care se construiește.
3. Societățile libere permit un viitor prin limitarea trecutului.
4. Iar al nostru este unul a unor libertăți din ce în ce mai puține.
”
(Lessig, Lawrence. Free Culture - Creative Commons. 2002. Acesat de la ).
Dacă dorești mai mult: http://memoria.kosson.ro/baza-filozofica
Din nefericire, în acest moment mulți dintre autori, opinia publică, clasa politică și chiar cei din breslele celor care au ca misiune gestionarea conținuturilor, nu reușesc să-și adauge această dimensiune la contextul în care operează activitățile profesionale zilnice. Un efort trebuie făcut. Altfel, libertățile vor fi și mai mult restrânse până la punctul în care din ce în ce mai mulți vor simți că este inutilă sprijinirea principiilor sănătoase într-un abandon vecin cu moartea.
Ce am putea face noi cu puțină organizare?
Un index al operelor din Domeniul Public românesc.
De ce trebuie făcut?
Pentru a oferi copiilor noștri repere fixe, incontestabile pe baza cărora să-și apere dreptul de a fi creativi, de a construi și de „a vedea mai departe de pe umerii giganților”. Gândiți-vă cum ar arăta lumea în care copiii dumneavoastră nu vor putea crea, nu vor putea construi pe ceea ce părinții și bunicii noștri au luptat să avem?!
Ce avem la îndemână?
Avem un calculator care spune dacă o operă este sau nu în Domeniul Public la cu o descriere a pașilor de investigație accesând modelul românesc din acest document comparativ:
Avem un europarlamentar care înțelege pe deplin acest subiect:
Avem o propunere de revizuire a Directivei privind Informațiile din Sectorul Public, care va include și instituțiile de memorie, având trimiteri către Domeniul Public:
Avem LAPSI - Rețeaua Europeană Tematică despre Aspectele Legale privind Informația din Sectorul Public:
Avem „Carta Europeana pentru Domeniul Public”: http://www.kosson.ro/prodigitizare/54-bune-practici/285-carta-europeana-pd ();
Avem 2 cărți foarte complete la; 
The Digital Public Domain:
The Public Domain: Enclosing the Commons of the Mind:
Un set de recomandări de la Communia: (în limba română aici: http://www.kosson.ro/resurse-profesionale/34-cadru-de-reglementare/514-recomandari-communia-domeniul-public);
Activitatea desfășurată de APTI la:
Un calcul al dimensiunii Domeniului Public în Uniunea Europeană:
Și nu în ultimul rând cadrul asociativ propriu breslei noastre: ANBPR și ABR. Nu ignorați puterea pe care apartenența și participarea la viața asociativă vi le oferă.
Toate aceste resurse vă stau la dispoziție pentru a face cazul Domeniului Public factorilor de decizie și responsabililor pentru politicile locale și/sau guvernamentale.
În încheiere:
Cronologie rapidă culeasă din prelegerile lui Lawrence Lessig:
1710 Legea Reginei Anna, adică Legea Copyrightului (1709). ACUM SE NAȘTE COPYRIGHTUL. Titlul complet este, ATENȚIE: „O lege pentru încurajarea învățării prin oferirea de drepturi autorilor sau cumpărăturilor de copii ale cărților tipărite pentru perioada menționată aici.” Operele erau protejate doar pentru 14 ani.
1740 Editorii scoțieni au început să retipărească operele clasice. Ca reacție, editorii londonezi au spus: „copyright-ul este pentru totdeauna”.
1774 Procesul Donaldson versus Beckett. Aceasta este punctul în care s-a născut Cultura Liberă. De ce? Pentru că este prima dată când a fost pusă problema opririi efectelor produse de drepturile de autor. Pentru prima dată în istorie operele lui Shakespeare sunt libere.
1928 Walt Disney remodelează opera Steamboat Bill pentru a-l crea pe Steamboat Willie. Dar nu s-a oprit aici, ci a luat și poveștile fraților Grimm pentru a le remixa cu ajutorul imaginii și a sunetului în opere derivate.
Cazul Americilor așa cum a fost prezentat de Lawrence Lessig:
1790 (14 ani),
1831 (42 de ani),
1909 (56),
1962 (59),
1965 (61),
1967 (63),
1968 (64),
1969 (65),
1970 (66),
1971 (67),
1972 (68),
1974 (70),
1976 (75),
1998 (95).
Resurse online care vă dezvălui ce și cum, dar mai ales câte și care au mai intrat în domeniul public sau se bucură de o licență deschisă:
Nițel din viitor:
Ai nevoie de ceva imagini din Domeniu Public pentru a crea mai departe?
Misiune înțeleasă (exemplu de bună practică):
Solomon R. Guggenheim Museum
Cataloage digitizate de Internet Archive în 2011 cu finanțare de la R. Guggenheim Museum and Archives