Numărul dedicat României de revista Bibliothèque(s), editată de Asociația Bibliotecarilor din Franța (ABF) cu ocazia Salonului cărții din Paris unde România este în acest an țara invitată, este dosarul cel mai complet apărut vreodată în Franța despre bibliotecile românești.

Articole răzlețe mai fuseseră publicate, mai ales în Bulletin des Bibliothèques de France, între care recent putem cita : « Influences francophones sur la vie professionnelle des bibliothécaires roumains » de Robert Coravu (BBF, 2012, n° 6, p. 37-39) și « Coup d’œil sur l’histoire des bibliothèques de Bucarest » de Florin Rotaru (BBF, 2008, n° 1, p. 52-56).

Dosarul actual are însă meritul de a reuni o panoramă semnificativă a întregului sistem biblioteconomic românesc.

Toate aspectele sunt reprezentate:

• o imagine de ansamblu datorată Herminei G.B. Anghelescu, care abordeaza toate tipurile actuale de biblioteci si problemele cu care ele se confruntă;
• situația și aspirațiile bibliotecilor universitare;
• dezvoltarea contrastată a bibliotecilor publice, reprezentate de bibliotecile județene; câteva exemple de biblioteci importante pe plan național și patrimonial (Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei);
• lumea asociativă;
• relațiile dintre bibliotecari și editori ;
• accesarea pe Internet a patrimoniului scris al României grație bibliotecii digitale DacoRomanica.

Portretul bibliotecilor românești apare astfel fidel realității, fără concesii, dar și fără mizerabilism. Coperta acestui număr special, datorată artistului Mircea Cantor, oferă de altfel o imagine a României departe de clișeele folclorice, sumbre sau degradante cu care s-a obișnuit în ultimii ani Europa occidentală.

Dosarul mai are o calitate : nu este consacrat în exclusivitate bibliotecilor, ci le situează în context historic și cultural. Sigur, literatura română este copios prezentă, mai ales prin numeroase recenzii de cărți traduse în franceză și un interviu cu Mircea Cărtărescu.

Dar aspectul literar nu e singurul. În acest sens, putem cita articolul semnat de Cécile Folschweiller, conferențiar în literatură și civilizație româneasca la INALCO, ce explică schimbarile și permanențele din istoria culturală a României; articolul istoricului Ștefan Lemny, responsabil al colecțiilor de istorie a Europei centrale și de Est la Biblioteca națională a Franței, privind reprezentarea istoriei românilor în fondurile vechi ale venerabilei instituții pariziene; articolul Alinei Cantau despre piața cărții din România.

Nu în ultimul rând trebuie menționată o altă parte interesantă din acest dosar: România reflectată în oglinda franceză, descrisă între alții de scriitorul Matei Vișniec și traducătoarea Laure Hinkel.

Publicul de specialiști francezi cărora revista li se adresează e deschis, curios și atras spontan de comparatismul cu bibliotecile din străinătate. Peisajul prezentat în acest număr pare familiar, întrucât bibliotecile românești, deși grav afectate de stagnarea comunistă pe planul construcțiilor de clădiri adecvate, al dezvoltării colecțiilor, al formării profesionale și al stabilității instituționale, nu sunt scutite de problemele care afecteaza în momentul de față toate bibliotecile din lume: criza bugetară, revoluția tehnologică, transformările sociale în raport cu care trebuie să-și adapteze serviciile.

Cristina Ion, conservator, Bibliothèque nationale de France