Sub titlul SAVOIR POUVOIR. LES BIBLIOTHEQUES DE L’ANTIQUITÉ Á LA MODERNITÉ, a apărut al 29-lea volum din seria "Recherches sur les rhétoriques religieuses", la editura Brepols, care reunește textele a cincisprezece comunicări științifice susținute în cadrul colocviului internațional desfășurat la Strasbourg și Mulhouse. Acesta se structurează în următoarele trei capitole:
1. Clădire-simbol, clădire-reper: biblioteca în cetate, mediul său urban, decorul, amenajarea
2. Puterea intelectuală a bibliotecilor, evoluția lectoratului și a practicilor, funcția locului
3. Biblioteca percepută ca bază a unei puteri sau contra-puteri: aspecte juridice sau religioase, patrimoniu și colecții, oameni de știință de putere
Autori:
- Christophe Didier, director general adj., Biblioteca Națională Universitară, Strasbourg
- Maria Luisa E. Lopez-Vidriero Abello, director, Biblioteca Palacio Real, Madrid
- Andrea de Pasquale, director general, Biblioteca Nationale Centrale, Roma
- Dominique Charpin, profesor Collège de France, Paris
- Yves Lehmann, profesor, Universitatea din Strasbourg
- Robert Bedon, profesor emerit, Universitatea din Limoges
- Stavros Lazaris, cercetător CNRS
- Gilbert Fournier, inginer-cercetător CNRS-IRHT
- Aude Lehmann, conf. univ. dr. HDR, Universitatea de Mulhouse
- Marilina Gianico, ATER, Universitatea din Mulhouse
- Istvàn Monok, director general al Bibliotecii și Arhivelor Academiei de Științe, Budapesta, profesor Universitatea din Szeged
- Doina Hendre Biro, conservator al Bibliotecii Batthyaneum Alba Iulia
- Frédéric Barbier, director de cercetări al CNRS și director de studii al EPHE
- Pierre Casselle, director al Bibliotecii Primăriei orașului Paris
- Yan Sordet, director al Bibliotecii Mazarine, membru al Centrului Jean Mabillon (Ecole Nationale des Chartes, Université PSL)
În articolul «Bibliothèque, confession et identité collective: le Batthyaneum de Karlsburg/Alba Iulia», doamna Doina Hendre Biro propune o abordare a bibliotecii ca instituție a unei puteri, atât prin patrimoniul deținut cît și prin oamenii care au fondat-o, în multe cazuri, oameni ai Bisericii. Astfel, confesiunea și identitatea colectiva, ca și locul Bisericii ca instituție, sunt analizate prin prisma realităților istorice ale Transilvaniei secolului al XVIII-lea, aflată în Casa de Austria a Habsburgilor. Este reiterat parcursul individual, profesional și științific al înalților ierarhi, în cazul acesta al episcopului Ignác Batthyány (1741-1798), pentru care ascensiunea spre putere a însemnat și materializarea acesteia în mari acțiuni de mecenat.
Articolul continuă printr-o scurtă prezentare a proiectului de fondare a Bibliotecii Batthyaneum, ca parte a unui institut științific, pentru care episcopul s-a folosit de prerogativele politice și religioase deținute, cărora le-a asociat puterea materială, dată de rangul său aristocratic, - și se încheie cu încadrarea actuală a acestei instituții, în categoria de bibliotecă publică, alături de celelalte două biblioteci fondate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, la Sibiu și Târgu-Mureș, de Samuil von Brukenthal și Samuel Teleki.
De precizat că acest articol se poate evalua atât prin raportare la titlul cărții, cât și la articolele celorlalți autori, căci este foarte important demers Doinei Hendre Biro, de înscriere a Bibliotecii Batthyaneum în istoria bibliotecilor fondate din antichitate până în perioada modernă și de aliniere a acesteia în rândul celor mai valoroase biblioteci europene.
Lucrarea este accesibilă de la