Sibiul e un oraș care are darul de a ușura comunicarea indiferent câte grade sunt în termometru.
Săptâmâna care tocmai a trecut s-au desfășurat la Sibiu lucrările Congresului Societății pentru Studii Românești în cadrul căruia a existat o secțiune dedicată „Accesului la Informație în România Post-Comunistă: Biblioteci și Arhive. Lucrările secțiunii au fost găzduite de Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu fiind moderate de Daniel Pennell (detalii privind programul la ).
Au fost trei prezentări cu tot atâtea lucrări iar nota generală pe care conținutul acestora o indicau, cu precauție, aș putea spune că este una de optimism în ciuda realităților care înregistrează aspecte negative. De ce spun optimism? Pentru că am sentimentul că mai jos nu ar mai fi loc de cădere și că de fapt ne aflăm la moment de reconstrucție. Spun acest lucru cu rezerva că doar componentele breslei acționând articulat vor putea aduce tendințele crescătoare. În cazul domnului director Silviu Borș vom ruga pe dânsul să aducă mai multe detalii cu altă ocazie pentru că amănuntele și experiența domniei sale așa cum ne-a fost comunicată, merită un spațiu dedicat.
În continuare vă vor fi prezentate abstractele lucrărilor doamnei Anghelescu, a subsemnatului. Abstractul doamnei Anghelescu este însoțit și de prezentare, dar nu va exista acces la textul integral. Lucrarea subsemnatului va fi postată cu text integral în limba engleză într-un articol dedicat după cum se ve întâmpla și cu lucrarea domnului Dan Matei.
Bibliotecile Românești în prima decadă a mileniului: o scurtă privire statistică
Hermina G.B. Anghelescu, School of Library and Information Science, Wayne State University, Detroit, Michigan, USA
Folosind date statistice recente, lucrarea prezintă un sinopsis a momentului actual al scenei biblioteconomice românești. Bibliotecile naționale, universitare, școlare, speciale și publice sunt trecute în revistă împreună cu utilizatorii și colecțiile lor. Pornind de la momentul actual din dezvoltarea bibliotecilor românești, calea înainte continuă a fi unul problematic în ciuda unui progres.
Mașina de gândit: Contextul românesc
Nicolaie Constantinescu, Arhitect Informationațional, www.kosson.ro
Atunci când apare o nouă idee într-o formă manifestată, aceasta include întregul set de parametrii ai mediului informațional care au declanșat acel moment. Acest lucru se întâmplă pentru că poți descoperi, ordona, manipula și remodela seturile de date brute în propriul set de cunoaștere. Un set cu adevărat unic. Multe component al acestui set sunt de fapt augmentări manifestate a unui set unic manifestat de obișnuințele de cercetare. Ce se întâmplă în procesul de modelare a ideilor originale actori precum specialiștii din BAM-uri, instrumentele software și hardware, cadrele legale și grafurile sociale sunt implicate propunând abordări diferite și mai eficiente?
Unele răspunsuri vin din deconstrucția fondului ideii de vreme ce fondul de cunoaștere personal, bibliotecile, cadrele culturale și mijloacele tehnologice sunt private ca adevărași nași ai descoperirilor viitoare. Cel mai mult timp este petrecut totuși croind noi poteci în domeniu într-o continua competiție cu timpul și cu diferitele limitary. Acest studio vă oferă câteva perspective indicând atâtea abilități de dezvoltare pe câți actori au fost menționați cu scopul de a atinge ținta realizării unei mașini de gândit eficiente.
Mulțumim moderatorului nostru Daniel Pennell, University of Pittsburgh și Bibliotecii Județene „Astra” Sibiu pentru întreaga logistică.