Introducere

 

Noi, Miniștrii pentru Științe ai G8 ne-am întâlnit la Londra, miercuri, 12 iunie cu Președinții academiilor naționale pentru științe ca parte a Președenției Regatului Unit al G8. La această întâlnire unică am discutat cum națiunile noastre ar putea conduce eforturile pentru o mai mare transparență, coerență și coordonare a eforturilor de cercetare științifică la nivel global cu scopul de a rezolva probleme globale și pentru a maximiza beneficiile sociale și economice ale cercetării.

 

Astfel, astăzi, recunoscând rolul pe care îl joacă știința în asigurarea creșterii durabile prezente și viitoare, am aprobat o declarație care propune pentru evaluarea G8 noi zone dedicate colaborării și realizării unor acorduri asupra provocărilor la nivel global, infrastructurile de cercetare globale, date de cercetare științifică deschise și o mai mare creștere a accesului la rezultate de cercetare științifică validate și publicate.

1. Provocările la nivel global

 

Provocările globale se referă la cele mai apăsătoare probleme ale umanității care trec de granițele naționale și care constituie amenințări semnificative la adresa societăților și a ecosistemelor. Acestea necesită cooperare internațională din cauza naturii și dimensiunii posibilelor consecințe. Știința joacă un rol pivotal în rezolvarea acestor probleme. Am discutat nou apărutele provocări globale care necesită o cooperare G8 concertată a comunității științifice. Am subliniat importanța unei abordări inter-disciplinare și inter-sectoriale pentru științele socilae, umane, naturale, ale vieții și ale mediului. Am acceptat faptul că a existat valoare în creșterea colaborării pentru a împărtăși experiențe din activitățile la nivel național, de a identifica sistematic și pentru a examina potențialele amenințări și provocări care pot fi rezolvate prin știință.

 

Recunoaștem faptul că există o scară largă de provocări globale care ne solicită atenția în viitorul apropiat. Am evidențiat în special urbanizarea, poluarea, securitatea energetică, modificările de climă, biodiversitatea, acidificarea oceanelor, șomajul în rândul timerilor, inegalitatea, cum să traduci cunoștințele științifice de bază în medicină personalizată și regenerativă, îmbătrânirea populației și bolile neurodegenerative în timpul dezbaterilor noastre, recunoscând faptul că aceasta nu este o listă finală.

 

La această întâlnire am stabilit că rezistența la medicamente a microbilor (i.e. antivirale, antibactericide, antifungice și antiparazitare), constituie o provocare majoră pentru securitatea sănătății în secolul XXI. Am decis să acționăm concertat pentru a dezvolta un aprot științific necesar pentru a reduce rezistența antimicrobială lucrând cu agențiile existente precum Organizația Mondială a Sănătății și luând în considerare alte activități pentru a:

 

i. prelungi eficiența agenților antimicrobieni existenți, parte prin evitarea folosirii necorespunzătoare și prin optimizarea practicilor de prescriere în țările noastre (pentru uz uman, veterinar și în agricultură);

ii. prevenirea apariției rezistenței la medicamente, în parte prin elaborarea unor diagnostice rapide pentru a informa asupra utilizării medicamentelor;

iii. sprijinirea dezvoltării de noi agenți antimicrobieni și de intervenții pentru a trata infecțiile microbiene, în parte prin stimularea cercetării pentru medicamente antimicrobiene și a unor linii de dezvoltare;

iv. sprijinirea dezvoltării de noi diagnostice pentru a îmbunătăți diagnosticarea timpurie a infecțiilor rezistente și pentru îmbunătățirea eficienței tratamentului;

v. sprijinirea cooperării internaționale și a partajării datelor de observație pentru a îmbunătăți înțelegerea la nivel global a modului în care este răspândită rezistența la medicamente;

vi. sprijinirea cercetării teoretice și aplicate pentru o mai bună înțelegere a originii, difuzării, evoluției și a modului în care s-a dezvoltat rezistența în microorganisme (incluzând virusurile, bacteriile și paraziții), și rolul pe care-l joacă propriul sistem imunitar.

 

2. Infrastructura de Cercetare Globală

 

Infrastructurile de Cercetare (IC-urile) sunt elemente cheie în politicile de cercetare și de inovare. În unele cazuri, complexitatea acestora, precum și costurile ridicate de construcție și operare, cerințele pentru o masă critică de resurse umane înalt calificate sau pur și simplu caracteristica globală a problemelor luate în considerare face imposibilă pentru o singură țară sau regiune să construiască și să opereze aceste organisme. În ceaste cazuri, devine crucială necesitatea unor eforturi concertate la nivel internațional pentru realizarea de „global research infrasctructures - infrastructuri de cercetare mondiale” (GRI). Recunoaștem potențialul pentru o cooperare internațională ridicată ăn infrastructuri de cercetare mondiale și beneficiile care derivă dintr-o viziune împărtășită asupra frontierelor cercetării, a colaborării și a unei bune guvernanțe.

 

Recunoaștem eforturile Grupului Înalților Oficiali - Group of Senior Officials (GSO), format după întâlnirea ministerială de la Okinawa din 2008 pentru a estima și explora cooperarea privind GRI-urile.

 

i. Am decis să adoptăm Platforma pentru GRI-uri, care a fost decisă de GSO ca principii și termeni de referință sub care țările din G8 iau în considerare cooperarea privind GRI-urile și încurajează și alte națiuni să le adopte.

ii. Aprobăm un nou mandat pentru GSO pentru a-i permite să-și împlinească mandatul originar care încă nu a fost rezolvat, incluzând următoarele:

• Promovarea Platformei și continuarea schimbului de informații privind posibila infrastructură de cercetare viitoare care ar putea prezenta oportunități pentru colaborarea internațională, remarcându-se mai ales necesitățile Provocărilor Generale; și
• Împărtășirea informațiilor privind prioritățile naționale privind infrastructura de cercetare și procesele de prioritizare; identificarea zonelor cu potențial beneficiu care ar putea fi atinse prin împărtășirea de bune practici.
• Crearea unei liste reprezentative de GRI-uri deschise cooperării la nivel global care ar putea face interesul noilor parteneri.

 

Facem invitația GSO-ului să facă un raport în 2015 privind progresul.

 

3. Date Deschise de Cercetare

 

Informarea deschisă este inima întreprinderilor științifice iar modificările tehnologice rapide are implicații profunde pentru modul în care știința este practicată și rezultatele comunicate. Poate oferi societății informațiile necesare pentru a rezolva provocările la nivel global. Ne-am dedicat deschiderii datelor de cercetare științifică pentru a mări cadența descoperirilor științifice, inovării și pentru a ne asigura că rezultatele cercetării științifice sunt pe cât de larg distribuite, pe atât de practice permițând transparența în știință și angajarea publicului în progresul științific. Ne-am decis să sprijinim setul principiilor datelor științifice deschise conturate mai jos ca bază pentru discuții ulterioare.

 

i. Datele de cercetare ar trebui să fie deschise cât mai larg cu cât mai puține bariere posibil respectându-se aspectele ce țin de zona privată, siguranță, securitate și interese comerciale, dar recunoscând preocupările legitime ale partenerilor privați.

ii. Datele de cercetare deschise ar trebui să fie ușor de descoperit, accesibile, inteligibile, utilizabile și acolo unde se poate să fie interoperabile respectându-se standarde de calitate.

iii. Pentru a obține întreaga valoare realizată de date, mecanismele prin care sunt oferite datele de cercetare deschise ar trebui să fie eficiente având costuri accesiblile care să fie armonizate cu posibilele beneficii.

iv. Pentru a asigura adoptatea cu succes de către comunitățile științifice, principiile datelor deschise științifice trebuie să fie incluse de către mediul politicilor corespondente incluzând recunoașterea cercetătorilor care le respectă și a infrastructurilor digitale corespondente.

 

Am decis să construim pe munca deja depusă pentru a coordona și facilita colaborarea internațională privind datele.

 

4. Extinderea accesului la rezultatele de cercetare științifică

 

Recunoaștem faptul că o cercetare științifică eficientă la nivel mondial, înțelegerea științei de către public și inovarea în domeniul comercial sunt sprijinite de acceslul public rapid la cercetarea finanțată din fonduri publice. Generarea, colaborarea și exploatarea cunoașterii științifice sunt părți ale creării avuției și a îmbunătățirii calității vieții. Noi recunoaștem că națiunile din G8 au o responsabilitate și în același timp o oportunitate importantă de a promova politicile care cresc accesul la rezultatele de cercetare plătite din fonduri publice pentru a răspândi descoperirile științifice, pentru a facilita o mai bună colaborare și cooperare internațională a cercetării și pentru a mări implicarea societății și de a ajuta la sprijinirea prosperității economice.

 

i. Noi sprijinim principiul conform căruia creșterea accesului la rezultate de cercetare validate, la rezultate de cercetare publicate rezultate din cercetări plătite din fonduri publice conduc inovația și aduc beneficii economiei.

ii. Recunoaștem importanța validării științifice (peer-review) și a rolului important jucat de edituri incluzând societățile academice. Creșterea accesului liber la rezultate de cercetare publicate validate va necesita soluții sustenabile.

iii. Recunoaștem posibilele beneficii ale accesului la nivel global imediat și nerestricționat la rezultatele de cercetare validate și publicate care au fost plătite din fonduri publice în același mod în care recunoaștem și protejarea Drepturilor Intelectuale.

iv. Recunoaștem că sunt diferite căi către accesul deschis (verde, aurie și alte modele inovative), care trebuie explorate și dezvoltate dacă se poate într-o manieră complementară.

v. Recunoaștem faptul că prezervarea pe termen lung a unui corp de publicații științifice și date digitizate în continuă creștere necesită o atenție deosebită la nivel național și internațional pentru a se asigura faptul că rezultatele științifice ale vremurilor noastre vor fi disponibile și generațiilor viitoare.

vi. Recunoaștem faptul că este nevoie de mai multe eforturi pentru a optimiza rezultatele de cercetare validate și publicate care au fost plătite din fonduri publice și a datelor fundament și că o coordonare și coordonarea internațională vor oferi o tranziție eficientă la „accesul deschis”.

vii. Vă împărtășim intenția pentru a continua eforturile noatre de cooperare și vom lua evalua cum să răspundem la o promovare la nivel mondial a accesului public la rezultatele de cercetare plătite din fonduri publice, fiind incluse rezultatele de cercetare validate, publicate și a datelor fundament.

 

Recunoaștem rolul pe care-l au academiile naționale și organizațiile de cercetare în contextul acestor agende importante, lucrând la nivel regional, național și global prin propriile rețele.

 

Semnat de Miniștrii pentru Științe ai G8, 12 iunie 2013

 

David Willetts
Ministru pentru Universități și Știință, Regatul Unit

Dmitry Livanov
Ministrul pentru Educație și Știință al Federației Ruse

Georg Schütte
Secretar de Stat pentru Educație și Cercetare, Germania

Yuko Harayama
Membru executiv, Consiliul pentru Politici pentru Științe și Tehnologie, Japonia

Maria Chiara Carrozza
Ministrul Educației, Învățământului Superior și pentru Cercetare, Italia

Gary Goodyear
Ministrul de Stat pentru Știință & Tehnologie, Canada

Geneviève Fioraso
Ministrul pentru Învățământ Superior și Cercetare, Franța

Patricia Falcone
Director Asociat al Biroului pentru Politici pentru Știință și Tehnologie, SUA

Máire Geoghegan-Quinn
Comisar European pentru Cercetare, Inovare și Știință