Toamna este locul în care se îngrămădesc o mie de de oportunități dar și pachete mari de lucru mereu flămânde pentru fiecare minut pe care-l ai.
Din miile de oportunități voi alege doar două: Conferința Națională a ANBPR de la Sibiu (10 - 12 octombrie) și Future Libraries din cadrul Future Communities (30 - 1 noiembrie).
ANBPR anul acesta a simțit cea mai mare creștere în număr de participanți la conferința sa anuală organizată cu sprijinul Pro Edit. Acesta este un lucru bun, dacă-l privim prin prisma unității breslei. Mulțumiri gazdelor: Bibliotecii Astra din Sibiu și în special Laurei Bucătaru și lui Silviu Borș.
Ar fi de dorit să se găsească din ce în ce mai multe puncte comune de colaborare pentru tot spectrul bibliotecilor din sistem. Și cred că vor fi din ce în ce mai multe până când nu va mai fi diferență iar tot ce înseamnă inerții sau viziuni de grup vor fi trecut în tabăra mai mare a colaborării și a scopurilor comune. Acest lucru trebuie să se întâmple deoarece nimeni nu poate răspunde individual sau ca și grup separat de ceilalți. Sunt provocări și probleme comune pentru care este nevoie să existe o singură voce.
Membri ai ANBPR, ai ABR, ai societății civile, invitați străini, cu toții au avut o preocupare comună timp de trei zile: cum să faci o „bibliotecă inteligentă”.
Ceea ce am reținut ca pe o stăruință într-o continuă căutare de lucruri noi pe care biblioteca să le facă, este neliniștea. Un soi de neliniște precedată de un grav „vom vedea ce-o mai fi”, dar care nu lasă loc decât pentru proiecte faine ale căror materializare le-am tot văzut în „târgul” organizat în încheierea lucrărilor conferinței.
I-am văzut rând pe rând pe colegi angajându-se în a indica care ar fi reperele unei biblioteci inteligente și care ar fi serviciile care ar defini-o. Și treabă bună toți fac. Punctez și eu ceea ce a rezonat pentru preocupările mele: o prezentare care vine de la Cluj privind valorificarea colecțiilor particulare în contextul istoriei locale (Sorina Stanca, Cluj), „Descoperă Suceava prin QR code” (Lăcrămioara Cocuz, Suceava), o prezentare a licențelor deschise Creative Commons (Andra Bucur, Soros și Nicolaie Constantinescu, ANBPR), ceva date interesante privind prezența online a bibliotecilor (Luminița Gruia, Biblioteca Națională) și un proiect al Bibliotecii Academiei Române: Byzantion (Alina Monica Popescu). Vin apoi în cea mai armonioasă completare având prezentarea eforturilor colegilor care au reușit prin eforturi deosebite să înființeze centre de excelență în propriile biblioteci: Claudia Popescu împreună cu ai săi colegi la Brașov, Georgeta Topan și ai săi colegi cu centrul de excelență pentru adolescenți și Titina Dediu, cu centrul de excelență pentru adulți de la Galați.
{becssg}EVENIMENTE/ANBPR.SIBIU.2013{/becssg}
Toate bune și utile (numai dacă mă gândesc la a colegilor de la Buzău), dar nu pot să nu mă gândesc că acum mai mult ca oricând ar fi necesar să dedicăm mai multe eforturi către activitățile nucleu ale ocupației care ne pune pe fiecare dintre noi la mijlocul tranzacției informaționale. Ceea ce aș dori să fie un subiect de mai adâncă reflecție este că din moment ce partea de management este acoperită (și aici nu pot să nu mă gândesc la Manualul de Proceduri care vine prin efortul colegilor de la Brașov), dacă zona de servicii a fost extinsă pentru a include o componentă educațională importantă, aș îndrăzni termenul de „vitală”, mă gândesc la partea care asigură brokerajul informațional.
Bibliotecarii nu sunt numai niște extraordinari animatori culturali și nici doar niște buni profesori. Bibliotecarii sunt brokeri de informație. Ei cunosc propriile colecții și colecțiile altora pentru a oferi un răspuns la o cerere de informare. Ei, aici, la nucleul activităților considerate de unii încă a fi „tradiționale”, aici, este nevoie de focalizare pe viitor. Și dându-vă tuturor dreptate: este parcă mult prea mult să fi muncit pe brânci ca să afli că de fapt urmează eforturi poate și mai mari. Păi cum așa? vă vei întreba pe bună dreptate.
Unul din răspunsuri l-a oferit colegul Roberto Corsini de la Biblioteca Municipală din Helsinki prin diversificarea oportunităților de învățare și mai ales de inovare destinate membrilor comunității.
Dincolo de multele lucruri interesante pe care le-a prezentat ca parte a activităților sale, am reținut ideea pe care o întăresc și eu încă o dată: bibliotecile nu sunt niște pereți, bibliotecile sunt de fapt oameni care pot fi individualizați pentru realizările, pentru efortul lor.
Mi-ar plăcea ca diplomele care se vor acorda în breasla noastră să fie pentru Biblioteca Ics, dar imediat dedesubt să fie trecute numele celor pentru a cărui serviciu sau produs Biblioteca Ics a fost premiată.
Și am participat și la un eveniment fericit într-o perioadă când unii se grăbesc cu lacătele. Inaugurarea unei biblioteci la Biertan - „Lada de breaslă”.
Unul din punctele de interes a fost și explicarea licențelor deschise, precum și a resurselor educaționale deschise, o prezentare făcută de Andra Bucur de la Fundația Soros. Vă las să vizionați prezentarea sa mai jos:
În urma colaborării stabilite între ANBPR, ApTI și Fundația Soros, a fost inițiat un Memorandum de Înțelegere pentru constituirea unei Coaliții pentru Resurse Educaționale Deschise, la care se poate alătura orice persoană sau organizație ce sprijină și promovează conceptele de acces deschis și resurse educaționale deschise în România.
În imagini, momentul semnării Memorandumului între părți de la stânga la dreapta: Dragoș-Adrian Neagu (ANBPR), Bogdan Manolea (ApTI) și Ovidiu Voicu (Fundația Soros).
Prezentul parteneriat are în vedere colaborarea părților în scopul de a sprijini accesul deschis la resurse educaționale și atribuirea de licențe deschise la materialele astfel create.
Consider acest pas unul foarte important pe calea deschiderii și consilidării poziției sistemului național de biblioteci între actorii societății civile cu care se intersectează prin noile roluri asumate în cadrul comunității. Am marea speranță că acest punct de pornire va conduce la proiecte prin care să reușim „upgradarea” rapidă la o meserie „smart”.
Un prim beneficiu pentru breaslă a fost crearea unei broșuri suport „Conținut deschis: licențe libere și resurse educaționale deschise”. Puteți să o descărcați de mai jos:
default Conținut deschis: licențe libere și resurse educaționale deschise (308.67 kB)
A urmat și conferința Future Communities (futurecommunities.ro) cu a sa componentă orientată către biblioteci și intitulată Future Libraries.
{becssg}EVENIMENTE/FUTURE.COMMUNITIES{/becssg}
A fost din nou un bun prilej de a înțelege și mai bine activitatea concentrată pe conceperea a două ghiduri care reflectă activitatea grupului IMPACT, unul al „Serviciilor pentru comunitate” și altul „Ghidul bibliotecarului trainer”. Din prezentările colegilor am înțeles că se fac eforturi pentru a se clarifica poziția bibliotecarului (unii i-ar spune e-facilitator), care face și instruire în bibliotecă pentru o mai bună încadrare a responsabilităților acestora față de membrii comunității, față de colegi și față de fișa postului.
Și poate că nu ar fi rău să încheiem cu ceea ce altora li s-ar părea a fi viitorul bibliotecilor românești.