Cu fiecare întâlnire profesională la care particip încep să înțeleg din ce în ce mai mult faptul că există o evoluție și un sens pe care breasla îl urmează chiar dacă poate nu în mod conștient sau cel puțin unitar.
Sensul este cel al unei schimbări pe care tehnologia, tehnicile și lipsurile – mai ales lipsurile – o forțează printr-o atitudine de neliniște, o neliniște bună a cărei manifestare îmi dă o încredere și mai mare că mai are un rost, că încă nu e timpul să faci valizele. {sharethis}
Acum două zile în urmă s-a încheiat BIBLIO 2011, Conferința Internațională de Biblioteconomie și Știința Informării: Inovare în Biblioteci, o conferință cu un debut și un istoric deosebit, pentru care o mulțime de oameni au trudit la Brașov. Doresc să felicit Comitetul de Organizare pentru reușită.
Nu cred că mai este posibil în acest moment să privim separat resursele digitale după proveniență, fie aceasta zona academică și de cercetare, fie din colecțiile digitale constituite ca efect al digitizării în cadrul BAM-urilor (biblioteci, arhive, muzee). Lucrarea domnului Neubauer Wolfram privind prezervarea pe termen lung a datelor de cercetare a readus în atenție sau mai bine spus a subliniat apăsat necesitatea găsirii căilor celor mai eficiente pentru a fi și în viitor beneficiarii resurselor electronice pe care le creăm azi. Ceva mai târziu, domnișoara Meda Diana Hotea a avut o intervenție interesantă privind „colecțiile speciale” și statutul lor de „elefanți albi” în contextul celorlalte componente. Am reținut un mesh-up interesant cu repere geospațiale referențiate pe o hartă virtuală a Elveției. Abia aștept să fac un tur.
Câteva repere europene au fost punctate de doamna Doina Banciu în avantajul cunoașterii Strategiei europene i2020. Dincolo de momentul prezentării doresc să insist asupra unui aspect asupra căruia foarte rar specialiștii se apleacă: cunoașterea cadrului european la nivel de politici și strategii. Acest lucru este cu adevărat foarte util pentru că oferă porțile spre posibile finanțări.
O prezentare importantă pentru cât efort ascunde în spatele realizărilor incorporate în aducerea online a unui depozit digital a fost cea a doamnei Brem Agnes, Olimpia Curta și Bodnar Robert. Încet, încet, după actul de pionierat absolut privind depozitele digitale cu acces deschis marcat de debutul celui din Brașov de la Universitatea Transilvania (), au început să apară și alte instalări în țară printre care și cea de la Cluj (). Ca detaliu demn de remarcat este faptul că s-a ales o soluție bazată pe software cu sursă deschisă pentru server de la mașină până la pachetul software al depozitului digital. Au fost adăugate și câmpuri specifice Europeana pentru a viza o compatibilitate care ar permite o ușoară recoltare către acest serviciu de agregare.
M-am bucurat să aflu realitățile tehnice ale Bibliotecii Universitare „Kliment Ohridski” din Sofia din prezentarea doamnei Krasimira Penkova, dar mai mult m-a făcut să mă gândesc cât de mult încă se folosesc MARC-urile. Abia aștept revoluția!
Am mai aflat că Biblioteca Universității din Sofia este unul dintre participanții la un proiect desfășurat la nivel național intitulat „Sistemul de Informare Național al Bibliotecilor Universitare”, care are ca scop conversia retrospectivă a cataloagelor tradiționale și implementarea unui software pentru obiecte digitale. Astfel se dorește legare procesului de conversie retrospectivă cu cel al digitizării. Interesant, din nou MARC21… iar cât privește opțiunea pentru sistemul care va gestiona colecțiile digitizate acesta va fi un DigiTool.
Colegele de la Biblioteca „Politehnica” din București au precizat câteva aspecte privind aplicarea principiilor care conduc către atingerea unor principii de calitate care să se răsfrângă asupra activităților din bibliotecile universitare și de cercetare.
Foarte interesant sistemul prezentat de Mohamed Mekawy din Cairo. Spun asta pentru că era un sistem care mi-a părut exotic și interesant aplicat necesităților de arhivare electronică internă într-o companie.
Doamna Ruxandra Nazarie și doamna Daniela Banaurs de la Biblioteca județeană Brașov aduc câteva alternative în ceea ce privește spațiile și practicile de lectură. Umbla vorba’n târg că românii încă mai citesc câte ceva, dar cu atât mai important spațiul și contextul în care se face lectura are o importanță mare.
Cu bucurie și multă încredere în potențialul de dezvoltare a bibliotecilor școlare am primit prezentarea doamnei Angela Repanovici și a Simonei Clinciu privind informatizarea la nivelul județului Brașov cu extensii înspre Harghita. Dacă totul va merge bine aceste biblioteci vor avea un catalog partajat – realitate de neatins pentru restul sistemului, care s-a dezvoltat neunitar și localizat după puterile fiecăruia. În cadrul acestui proiect este utilizat pachetul software Koha, un alt exemplu în care software-ul cu sursă deschisă are câștig de cauză, fiind instalat pe un server la Biblioteca Casei Corpului Didactic Brașov. Abia aștept ca acest sistem să evolueze și să dea un exemplu de bună practică.
Una prin prezentările foarte interesante a fost cea a doamnei Lenuța Ursachi și Elena Scutelnicu de la Universitatea „Dunărea de Jos”, tratând problemele ce țin de adoptarea și utilizarea unui model sau altul pentru redactarea referințelor bibliografice. Au fost tratate stilurile de redactare existente. Un subiect important care stă la baza unei practici ce-și desfășoară efectele după zicala „câte bordeie…”.Aș putea adăuga că eu ca un leneș ce mă aflu pe acest pământ am să pun pe bunul meu prieten Zotero să-mi facă o listă de referințe bibliografice și iacă un corp coerent și unitar direct în pagina mea de Writer. Ce aș mai adăuga este că o practică des întâlnită cu excepția domeniilor tehnice, modul de redactare al APA este cel care este cel mai adesea întâlnit.
Apoi oarecum conectat la aceste probleme au fost prezentări (Liliana Alic, Constantin Manea, Laura Manea), care tratau plagiatul. Aici discuțiile au fost animate cu niște concluzii care nu pășeau chiar pe banda optimismului. Mă tem că este nevoie de multă educație în conectare strânsă cu programe de cultura informației (Letiția Purdoiu) pornind chiar din prima clasă de liceu. Acolo se formează primele aptitudini și prima relație cu textualitatea ca instrument și exercițiu de formare. Poate că la anul vom auzi și de o reușită în această direcție?!
Au mai fost lucrările unei secțiuni distincte dedicată nucleului gingaș al breslei noastre: îmbogățire colecțiilor și conservarea istoriei informațiilor. Fac apel la colegii care au participat să pună aici completările necesare sub formă de adăugire prin comentarii sau dacă doresc apendice chiar la articolul în sine. Ar fi foarte util să aflăm cum s-a desfășurat și ce concluzii s-au tras.
M-am bucurat tare mult să văd încă o dată că specialiștii români ai domeniului s-au adunat pentru un eveniment care să creeze un spațiu comun de înțelegere și discuție. Mulțumesc Comitetului de organizare:
- Prof.Dr.Ing. Elena Helerea - Director al Bibliotecii Univeristății „Transilvania” din Brașov;
- Dr.Daniel Nazare - Director al Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov;
- Prof.Dr.Doina Banciu - Director general, Institutul de Cercetare în domeniul Informaticii;
- Prof.Dr. Rejean Savard - Președinte a Asociației Internaționale a Bibliotecarilor și Documentariștilor Francofoni;
- Dr. Cornel Lepădatu - Director adjunct, Biblioteca Academiei Române;
- Dr. Corina Apostoleanu - Secretar general a Asociației Bibliotecarilor din România
Mulțumiri și pentru concertul deosebit a celor de la Nutmeg (nucușoară) din Japonia:
Trebuie să remarc mapa în care am găsit o revistă căreia îi urez succes: ASTRA - Serie Noua.{jcomments on}
{becssg}BIBLIO2011{/becssg}