{xtypo_dropcap}P{/xtypo_dropcap}e frontispiciul documentului este enunțată esența construcției întregii strategii, care se dezvoltă conjugat pe coordonatele a trei dimensiuni: Conținut, Încredere şi Conectivitate. Aceste trei dimensiuni afectează trei arii de influienţă: Comunităţile, Afacerile şi Guvernarea.

Ţinta declarată a Strategiei este ca „Noua Zeelandă să devină un lider la nivel global în utilizarea informaţiei şi a tehnologiei pentru a-şi atinge ţintele economice, sociale, de mediu şi culturale în beneficiul tuturor cetăţenilor săi.”
Această strategie priveşte modalităţile prin care va fi creat un viitor digital pentru toţi locuitorii Noii Zeelande fiind folosită puterea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a îmbunătăţi toate aspectele vieţii cotidiene. Unul dintre efectele pe care investiţiile în tehnologiile informaţiei şi de comunicare este creşterea productivităţii, care este unul din punctele cheie vizate la nivel guvernamental.
Este recunoscut faptul că numai aportul intelectual reflectat prin creşterea valorii acompaniat de investistiţiile în educaţie şi specializare cu accent pe TIC dar şi domeniul cercetării şi dezvoltării, conduc către o reală transformare a societăţii.
Chiar este enunţată şi o ecuaţie care are ca rezultat chiar construcţia Societăţii Cunoaşterii:

INFORMAŢIA + COMUNICAREA = SOCIETATEA CUNOAŞTERII

Documentul propune direcţia pe următorii cinci ani. Strategia Digitală este strâns legată de alte priorităţi guvernamentale precum Cadrul pentru Inovare şi Dezvoltare şi Dezvoltarea Durabilă a Noii Zeelande.
Socumentul de lucru al Strategiei Digitale a fost emis în Iunie 2004 spre consultare publică şi discuţii. Cadrul de consultare au inclus grupuri reprezentând industria şi mediul de afaceri, profesionişti din domeniul sănătăţii, profesori, cercetători, precum şi toţi cei interesaţi. Au fost primite peste 200 de răspunsuri scrise.

Încă o dată sunt menţionate coordonatele principale ale Strategiei, care trebuie dezvoltate în concordanţă unele cu celelalte:

• conţinut,
• conectivitate şi
• încredere

Cui se adreseaza?

{xtypo_dropcap}Î {/xtypo_dropcap}n primul rând tehnologia trebuie să fie liantul dintre oameni şi lucrurile care sunt cele mai importante pentru aceştia, să fie mediul de expresie al talentelor creative, să fie mijlocul de comunicare al culturii Maori iar în final să constituie legătura cu vecinii din Pacificul de Sud.
Un aspect important asupra căruia se pune accent este cel al incluziunii pe care acţiunile şi activităţile rezultate ca aplicare a Strategiei Digitale trebuie să le mijlocească mai ales pentru cultura Maori ca inpizi şi colectivitate. Pentru Noua Zeelandă, cultura Maori constituie o parte vitală care distinge Noua Zeelandă de restul lumii.
Implementarea iniţiativelor cheie privind parteneriatul cuprind două ramuri de dezvoltare:
Implementarea conectivităţii broadband, care să permită desfăşurarea unor servicii broadband bazate pe principiile accesului deschis şi
Fondul pentru Parteneriat Comunitar, care să sprijine iniţiativele originale menite să crească abilităţile TIC din cadrul comunităţilor şi regiunilor, dar şi pentru crearea de conţinut original în Noua Zeelandă.

Strategia explică şi cele trei dimensiuni de desfăşurare:

1. Conectarea – este necesară dar nu şi suficientă. Acestea furnizează doar mijloacele;
2. Încrederea – constituie abilităţile şi un mediu online securizat, în timp ce accesarea şi crearea
3. Conţinutului – constituie un motiv puternic pentru a desfăşura întreaga Strategie.

Factorul Conținut

Scop: deschiderea conţinutului din Noua Zeelandă şi capacitarea locuitorilor Noii Zeelande cu un acces facil la informaţia relevantă vieţii de zi cu zi, mediul de afaceri şi la identitate culturală.

Ţinte:

• Dezvoltarea unei Strategii Naţionale privind conţinutul până în luna Decembrie 2006;
• Dezvoltarea unui Portal Cultural online;
• Implementarea unei Arhive naţionale Digitale pentru Patrimoniu Cultural şi a unui Program Informaţional pentru limba maori, precum şi continuarea proiectului Te Ara – Enciclopedia Noii Zeelande;
• Digitizarea conţinutului existent şi dezvoltarea de conţinut nou prin intermediul Fondului Comunitar pentru Parteneriat.

Dificultăţi:
Există necesitatea de a se răspunde celor două tendinţe:

1. globalizarea şi extinderea rapidă a accesului la informaţie,
2. costurile în continuă scădere corelate cu abundenţa tehnologică în continuă creştere.

Răspunzând acestor două tendinţe se va reuşi asigurarea la conţinutul unic al Noii Zeelande pus la dispoziţie pentru a îmbogăţi vieţile şi pentru a contribui cu o voce unică la nivel global.
Pentru a răspunde acestei provocări Strategia propune utilizarea TIC pentru a face accesibile colecţiile de valoare care încă nu au fost digitizate.
Concluzia este clară: pentru a deveni cu adevărat o Societate a Cunoaşterii, Noua Zeelandă trebuie să se focalizeze pe activităţi bogate în informaţie, adică cele care prevăd crearea, colectarea, gestionarea, procesarea, stocarea, manipularea sau accesul la informaţie prin intermediul uni mediu în reţea.
O parte a celor intervievaţi au scos în evidenţă importanţa fondului reprezentat de informaţia ştiinţifică şi tehnologică din domeniul cercetării şi mai ales necesitatea asigurării accesului la aceasta.
Şi de această dată, precum şi în alte puncte ale Strategiei, atenţia este focalizată pe mijloacele şi metodele de comunicare şi expresie a culturii Maori, mai ales necesitatea ca întreg conţinutul emanat din sânul acestei comunităţi să fie exprimat în limba proprie.
Un punct de interes este şi felul în care trebuie exploatată informaţia din punct de vedere al protejarii drepturilor intelectuale. strategia consideră că este necesar un balans între exercitarea restrictivă a drepturilor de proprietate intelectuală şi necesitatea de a oferi acces la informaţie.
Guvernul are datoria de a furniza un acces facil la serviciile şi informaţiile guvernamentale incluzând înregistrările din sectorul guvernamental şi administrativ care documentează drepturile şi obligaţiile cetăţenilor.

Actiuni

1. Strategia privind conţinutul Naţional are ca scop expunerea online a Noii Zeelande prin cartografierea resurselor informaţionale, precum şi dezvoltarea unui cadru şi al politicilor privind accesul la nivel naţional. Foarte interesantă este următoarea idee, care poate fi pusă mai târziu şi în expresia Strategiei Digitale Româneşti: identificarea criteriilor pentru ce trebuie şi ce nu trebuie digitizat din corpul existent de documente [Proiect condus de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande].
2. Elaborarea unui Portal Cultural care să constituie o prezenţă permanentă online care să furnizeze acces rapid la evenimente şi servicii culturale specifice. [Ministerul pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional]
3. Te Ara – Enciclopedia Noii Zeelande [ Ministerul pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional]
4. Arhiva pentru Patrimoniul Naţional.
5. Programul de informare privind limba maori sprijină revitalizarea limbii maori folosindu-se de serviciile unui site interactiv, precum şi un portal pentru îmbunătăţirea comunicării dintre vorbitorii maori [ Te Puni Kokori ]

Dintre activităţile de sprijin demă de menţionat este Archway, care este un sistem ce transformă modul în care sunt gestionate şi accesate arhivele guvernamentale. Doreşte să înlocuiască sistemul birocratic al hârtiei cu o bază de date dinamică care permite documentarea funcţiilor guvernului, agenţilor şi înregistrărilor începând cu anul 1830 până în zilele noastre. Este un sistem disponibil prin acces Internet începând cu anul 2005 fiind gestionat de Arhivele Naţionale ale Noii Zeelande.

O altă activitate de sprijin interesantă este constituirea bazei de date care să ofere şcolilor şi tuturor celor interesaţi acces la conţinutul electronic: EPIC – Electronic purchasing in Collaboration. De fapt este un consorțiu de zece biblioteci denumit EPIC Governance Group.
Din același registru este o altă activitate de sprijin care se referă la constituirea unui Catalog național al Bibliografiei Noii Zeelande [condus de Biblioteca Națională a Noii Zeelande].

Strategia continuă cu explicarea mai în amănunt a „Strategiei Naționale privind Conținutul”, care prezintă aspecte foarte importante pentru viitoarea construcție a unei Strategii Naționale românești pentru Conținutul Digital: asigurarea acesului la resursele de informație valoroase (mai ales materialele cu valoare istorică), precum și constituirea unora noi.

Doua probleme esentiale
„Strategia Națională pentru Conținut” are în vizor două probleme esențiale:

1. ce trebuie digitizat și
2. cum trebuie digitizat.

Pentru ca o astfel de strategie să existe trebuie parcurși trei pași esențiali:

1. Cartografierea peisajului conținutului, adică constituirea unei hărți electronice accesibile online care să prezinte un aspect dinamic pentru materialul disponibil în Noua Zeelandă. Lucrul în această direcție are în vedere resursele de conșinut electronic existente deja, identificarea lipsurilor și a zonelor în care conținutul se duplică, precum și evaluarea a căror resurse electronice ae fi necesare pentru a fi disponibilizate în zonele cheie precum e-sănătate, e-știință, e-guvernare, e-comerț, cutură și valorificarea patrimoniului cultural (aici sunt cuprinse și materialele difuzare prin intermediul canalelor mass-media de-a lungul timpului), precum și industriile care au un caracter creativ.
2. Fixarea cadrului politicilor se referă la dezvoltarea unei politici care să cuprindă factori de răspundere multipli (din interiorul și exteriorul arcului guvernamental) în ceea ce privește digitizarea materialelor importante pentru noua Zeelandă și pentru dezvoltarea de conținut creativ nou. Această platformă s-ar constitui ca o poartă de acces către bazele de date internaționale (cu caracter științific sau de altă natură), care ar putea ajuta substanțial zona de cercetare. Această platformă a politicilor ar avea în zona de interes și problemele legate de proprietatea intelectuală și cea exercitată în domeniul cultural.
3. Construirea arhitecturii tehnice necesare pentru un acces bazat pe standarde la resursele de conținut electronic. Standardele de metadate recunoscute la nivel internațional, precum și a standardelor de interoperabilitate, vor fi aplicate pentru a se asigura faptul că materialul digital poate fi distribuit și conservat în scopul asigurării accesului pe termen lung. Acestea vor include seturi de informații geospațiale deținute de agențiile guvernamentale și vor lua în considerare standardele dezvoltate de către e-GIF: E-Government Interoperability Framework.

Factorul Incredere
{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}re ca ținte asigurarea capacităților și a securității.

Realizarea capacităților constă în creșterea nivelului de educație în domeniul digital prin folosirea TIC și prin dezvoltarea unor programe de instruire și educaționale (aici sunt incluse inițiativele Digital Horizons).
Un al doilea mijloc de creștere a capacității este prin dezvoltarea unor programe de specializare și instruire în TIC.
Atingerea unui nivel satisfăcător de securitate se face prin dezvoltarea unor campanii de promovare orientate către utilizatori și micile afaceri. O altă inițiativă este elaborarea unei legislații antispam.
Impedimente: Pentru a atinge un echilibru între capacitate și securitate, se menționează în Strategie necesitatea asigurării unui grad de cultură digitală în ceea ce privește atingerea unor abilități superioare, dar mai ales acest aspect este văzut ca fiind în strânsă legătură cu posibilitatea de a accesa noi oportunități pe piața locurilor de muncă.
Sunt menționate câteva inițiative foarte interesante în ceea ce privește educația și creșterea gradului de instrucție cum ar fi implicarea școlilor politehnice și a liceelor în organizarea de cursuri de calculatoare pentru a stimula studiul și învățarea continuă.

Factorul Conectare
Ținte:

• Împlementarea unei Rețele Avansate începând cu anul 2006,
• Promovarea și sprijinirea unei rețele de fibră optică care să unească 15 orașe până în anul 2009,
• Atingerea unui grad superior al implementării broadband corespunzător exigențelor OECD până în anul 2010,
• Crearea condițiilor ca toate marile instituții (spitale, biblioteci și consilii) să aibe acces la conexiuni de peste 1 G până în anul 2010.

Impedimente: Strategia pune accent foarte mare asupra nivelului de penetrare a conexiunilor broadband. Pentru a răspunde dezideratelor privind un înalt grad de conectare, mai întâi trebuie rezolvată problema asigurării unei lărgimi de bandă mărite care să facă față nivelului ridicat de utilizare a Internetului din Noua Zeelandă.
O altă problemă întâmpinată este dimensiuneamică a pieței, care are o repercusiune negativă în ceea ce privește investițiile limitându-se astfel competiția (prețul ridicat al serviciilor Internet în tandem cu viteza de conectare redusă).
Un aspect important care este accentuat în acest punct al Strategiei este nevoia de a asigura o conectare broadband și al mediului rural, nu numai a zonelor urbane care au potenșial industrial. Concluzionând, Strategia propune încurajarea unei piețe competitive în ceea ce privește serviciile de conectare la Internet pentru a mări capacitatea de participare în context global, având drept măsură de test criteriile OECD în ceea ce privește standardele care trebuie atinse.

Deschiderea potentialului comunitatilor
Ținta principală este aceea de a permite utilizarea tehnologiilor de către comunități pentru a împlini aspirațiile sociale, culturale și economice ale acestora. ideea de la care se pornește este aceea cătehnologiile IT&C pot crește sentimentul de identitate, apartenență și conectare unei anumite zone sau pentru un anumit grup. Acestea pot lărgi gama serviciilor în cadrul comunităților izolate sau a celor excluse de la participarea deplină în viața comunității. Aceste tehnologii permit oamenilor de a fi mult mai implicați în procesele democratice și  în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.

Foarte interesante și relevante pentru dezvoltarea comunităților sunt CommunityNet Aotearoa – Resurse Internet pentru comunitățile din Noua Zeelandă dar și un model extern dar care este citat pentru puterea exemplului pe care-l oferă: Peoplețs Network din Marea Britanie, o inițiativă a MLA (Museums, Libraries and Archives Council).
Modelele înregistrează diferențe dar servesc aceluiași scop de a mări vizibilitatea cunoașterii ca expresie a implicării comunitățiilor (nu neapărat cele geografice). Astfel, se reușește atingerea unui înalt nivel participativ, care în final se răsfrânge indirect asupra bunăstării întregului colectiv.

Pentru a oferi o dimensiune care are importanță pentru studiul nostru, vom enumera conținutul secțiunii Community Resource Kit al CommunityNet Aotearoa:
00 Introducere
01 Să pornim
02 Planificarea
03 structuri organizaționale
04 Guvernanță
05 Politici
06 Gestiune financiară
07 Colectarea de fonduri
08 Piața muncii
09 Comunicare
10 Întâlniri
11 Arhivarea documentelor
12 Tehnologia informației
13 Descărcări.

Am menționat acestă structură pentru că de fapt constituie șablonul după care se construiește întreg portalul.
Cel de-al doilea exemplu reflectă viziunea marii britanii asupra valorii pe care o induce un sistem alimentat de contribuțiile directe ale bibliotecilor în dezvoltarea comunităților. Acest portal se structurează pe trei secțiuni:

• Întreabă (întrebările găsesc răspuns în timp real având un corespondent uman),
• Descoperă (un colaj de imagini, site-uri, știri, etc.) și
• Citește – serviciul beneficiază de secțiuni auziliare precum reader2reader, unde cititorii își expun părerea despre cărțile citite și alcătuirea de grupuri de lectură distribuite zonal.

Dintre acțiunile propuse amintim Community Partnership Fund, menită să construiască capacitatea comunităților, să dezvolte parteneriate locale puternice în mediul de afaceri și administrația locală pentru a dezvolta abilități IT&C. Acest proiect este inițiat de Ministerul Dezvoltării Economice. O altă acțiune interesantă este construirea unei Rețele a Cetățenilor – Peoplețs network (Intermediaries Project), un proiect condus de Biblioteca Națională a Noii Zeelande, care are ca scop evaluarea capacității de conectare la nivel național și de furnizare a conținutului incluzând furnizarea de conținut din sfera administrativă prin intermediul bibliotecilor publice și CABS – Citizens Advice Bureaux.

Activitatea de sprijin cea mai reprezentativă este CommunityNet Aotearoa.

Promovarea inovatiei in mediul de afaceri
Ținte:

• contribuție la creșterea IT&C prin alocarea unui procent de 10% din PIB prin orientarea către dezvoltarea industrială orientată către firme.
• dezvoltarea unui portal de primă clasă care să sprijine capacitatea de dezvoltare a afacerilor,
• sprijinirea unui număr de firme care să devină utilizatoare ale serviciilor broadband și care să fie sprijinite în mărirea nivelului exporturilor.

Toată atenția este îndreptată asupra firmelor mici care trebuie stimulate și sprijinite în efortul lor de a fructifica utilizarea IT&C. mediul de afaceri a identificat impedimentele în adoptarea solutiilor TIC:
lipsa know-how-ului managerial în ceea ce privește aplicarea TIC în afacerile proprii,
riscurile pe care virușii, persoanele rău intenționate și excrocii le prezintă,
conexiunile lente și instabile.

Un aspect interesant este capacitatea zonelor rurale în utilizarea TIC. Managementul fermelor prin intermediul TIC reprezintă o necesitate în creșterea nivelurilor parteneriatelor comerciale privind serviciile de furnizare broadband.

Transformarea guvernarii
Ținte: în anul 2007 tehnologiile Internet vor face parte integrantă din serviciile guvernamentale de informare, procese și servicii.
Până în anul 2010 operațiunile guvernamentale vor fi transformate prin intermediul utilizării acestora prin Internet.
Provocări:
Transformarea guvernării prin catalizare tehnologică astfel ca:

1. inpizii și afacerile să aibe o experiență mai bună și de substanță în relațiile cu guvernarea;
2. agențiile să lucreze în mai strânsă legătură cu, clienții și între ele însele;
3. costurile de furnizare a serviciilor să fie reduse.

Pentru atingerea dezideratelor de a transforma complet modul de guvernare sunt propuse câteva inițiative orientate către comunicare, către transparență în ceea ce privește comunicarea forurilor administrative cu cetățeanul. Exemplu stă portalul centralizator ca mijloc de orientare sectorial newzealand.govt.nz.
Aceste aspecte coroborate cu Strategia E-Government sunt menite să transforme mijloacele prin care agențiile furnizează informațiile utilizând infrastructura care permite o mai bună integrare și colaborare.
Un lucru foarte important de a fi menționat este faptul că niciunul dintre aceste deziderate nu sunt scoase din contextul asigurării protecției inpizilor și dreptul acestora la viață privată.
Sunt identificate două sectoare care vor beneficia din plin de TIC pentru a fi transformate cu scopul de a le crește performanțele: sectorul sanitar și educația.
Țintele din domeniul educației cuprind îmbunătățirea acumulărilor din zona inovativă a educației prin medierea pe care TIC o realizează.
Strategia propune crearea unei rețele naționale bazate pe standarde pentru educație. Fiecare student, profesor, cititor sau administrator vor avea acces la resurse digitizate și servicii.

Actiuni
1.Constituirea unei Strategii E-Guvernare care să sprijine inițiativele sectoriale și cele ale agențiilor de dezvoltare.
2.Transformarea Agențiilor guvernamentale – un program foarte complex condus de Ministelul Educației, Sănătății și Justiției.

Merită amintite și două dintre cele mai relevante activități de sprijin:

1. Realizarea Planului Strategic pentru e-guvernare locală, care promovează o abordare colaborativă a modului de raportare ale administrațiilor locale cu cele centrale și
2. Strategia geospațială, care cuprinde toate serviciile și resorturile strategice de intervenție și sprijin în ceea ce privește serviciile de urgență, planul de apărare, procesele Tratatului Waitangi, servicii medicale, decizii economice, etc.

Punerea în practica a Strategiei

{xtypo_dropcap}E{/xtypo_dropcap}ste recunoscută necesitatea stabilirii unui punct central de coordonare puternic care să:

• unifice cele trei direcții de lucru (Conținut, Încredere, Conectare),
• să evalueze propunerile de proiecte și să aloce fondurile necesare,
• să coordoneze activitățile guvernamentale cu toate inițiativele implementate la nivelul mediului de afaceri, administrații locale și organizații comunitare.

Un alt nivel la care face apel Strategia este cel al guvernanșei și participării. Astfel, este menționat faptul că fiecare ministru va superviza segmentul care corespunde portofoliului regăsit în angajamentele Strategiei.
Pentru coordonarea interdepartamentală va fi creat un Grup de Coordonare alcătuit din oficialități.
De asemenea, se cosntituie și un secretariat permanent care-și desfășoară activitatea la nivelul Ministerului Dezvoltării Economice.
Secretariatul Digital:
Ține strânse legăturile dintre agenții și partenerii externi,
strânge și distribuie informațiile ce privesc activitățile Strategiei Digitale,
furnizează servicii de suport pentru fondurile destinate competițiilor,
monitorizează și evaluează proiectele care sunt finanțate,
raportează evoluția la nivel de Ministere.

De asemnea, se constituie și un Grup de Consultanță, care să privească asupra eficacității Strategiei. Grupul de Consultanță va fi constituit din reprezentanți ai mediului de afaceri și ai comunității și va avea ca scop supravegherea progresului înregistrat, precum și rol consultativ în ceea ce privește alocarea resurselor și proiectelor. Grupul de consultanță va consilia miniștrii asupra direcției și priorităților, zonele care necesită atenție din sfera administrativă și cea guvernamentală, și asupra modului în care trebuie implicați factorii de răspundere. Pentru a avea siguranța că părerile membrilor Grupului Consultativ sunt ascultate, din acest grup fac parte și principalii responsabili ale principalelor agenții guvernamentale.


Reactualizare
{xtypo_dropcap}D{/xtypo_dropcap}at fiind faptul că textul Strategiei Digitale al Noii Zeelande a fost conceput în anul 2005, aceasta va trece printr-un proces de reactualizare în anul 2008.
În anul 2007 a apărut un Raport privind progrsul în aplicarea Strategiei Digitale (Digital Strategy: Creating our Digital Future), un document constituit din 11 studii de caz dintre care pentru noi prezintă interes:
Portalul cultural al Noii Zeelande – NZLive.com;
Archway, portalul arhivelor Noii Zeelande;
NZHistory.net conține informații privind istoria, societatea, cultura, războaiele, politicile și guvernările Noii Zeelande.

Raportul privind Progresul în aplicarea Strategiei Digitale indică faptul că principalele acțiuni inițiate în anul 2005, au fost deja îndeplinite iar altele încă se vor mai desfăşura pe parcursul a câtorva ani. În acest context, Strategia Digitală va fi reînnoită urmând ca în luna martie a acestui an (2008) să fie emis textul Strategiei Digitale 2.0 iar acesta de va supune unui proces de consultare publică condus prin intermediul unui forum specializat și al unui blog. Versiunea finală a Strategiei Digitale 2.0 va fi emisă în iunie-iulie 2008.

Crearea viitorului digital este unul din punctele Raportului care ne interesează în mod deosebit deoarece cuprinde și informații referitoare la Strategia Națională privind Conținutul Digital.
Ținte:
1.Dezvoltarea și lansarea unei Strategii Naționale privind Conținutul,
2.Dezvoltarea portalului cultural online NZLive.com,
3.Implementarea Arhivei Naționale pentru Resurse Digitale și Programul de Informare privind limba Maori,
4.Continuarea Te Ara: Enciclopedia Noii Zeelande,
5.Digitizarea conținutului existent și dezvoltarea de nou conținut prin intermediul Fondului de Parteneriat Comunitar.

Archway

{xtypo_dropcap}D{/xtypo_dropcap}omeniul arhivelor desfășoară un program numit Archway – un sistem pentru realizarea unei bune documentări și conservări a documentelor și înregistrărilor din zona administrației guvernamentale. Acest sistem gestionează 1.5 milioane de înregistrări care su fost transferate de agențiile guvernamentale către arhive. este un sistem menit să ofere tuturor celor interesați acces online la fondurile arhivei.
Este prevăzut ca în timp datele stocate în arhive să prezinte un grad ridicat de interdependență între arhivele Noii Zeelande și sistemele de management al înregistrărilor.
Cercetând portalul www.archway.archives.govt.nz , acesta se prezintă ca un instrument de căutare foarte interesant prin faptul că utilizatorul din moment ce introduce un nume, sistemul îi prezintă diocumentele de natură legală în care numele acestuia este implicat, anul în care respectivul nume apare în înregistrări, instituția care deține înregistrarea, precum și care este instituția care a operat întregistrarea. În afară de aceasta, accesând secțiunea detaliilor unei înregistrări, avem acces la document așa cum figurează el în evidențe.
Fiecare înregistrare are două fațete:
informații privind înregistrarea prin care sunt înregistrate titlul actului, anul sau anii emiterii, instituția emitentă, seria documentelor din care face parte actul (De exemplu, Dosarele cu porțurile din Christchurch) și alte informații relevante și
informații privind solicitarea unui document din arhivă care conține informațiile referitoare la înregistrare plus registrul acestor informații, dacă sau nu acestea sunt disponibile, precum și locația fizică ale acestora.
Sistemul prezintă un nivel complex de asistență, fiecare serie de documente fiind explicată în context pentru a înțelege mai bine izvolarele înregistrărilor
Demn de a fi luat în evidență este și portalul NZHistory.net.nz, care a debutat în anul 1999 și conține informații privind istoria Noii Zeelande, societatea, cultura, războaiele, politica și sistemul de guvernământ. Portalul a fost reeditat în 2006 folosind sistemul de management al conținutului Joomla! iar în februarie 2007 site-ul a fost migrat pe sistemul Drupal pentru a putea incorpora ușor secțiunea dedicată Tratatului de la Waitangi.
Portalul prezintă următoarele secțiuni principale:

• Cultură și Societate;
• Politică și Guvernare;
• Război și Societate;
• Ora de istorie;
• Studiul istoriei;
• Calendarul evenimenteleor istorice;
• Biblioteca media.

În completare trebuie menționată Enciclopedia Noii Zeelande, care se constituie precum un ghid către mediul natural, istorie, cultură, economie, instituții, oameni și dezvoltare socială.
Acest proiect (www.teara.govy.nz ) are ca țintă stimularea digitizării informațiilor la nivel național. Te Ara este un program ce se desfășoară pe parcusul a nouă ani  finalizându-se în anul 2012.

Raportul privind progresul Strategiei din 2007
{xtypo_dropcap}R{/xtypo_dropcap}aportul cuprinde 11 studii de caz foarte interesante. Vom menționa titlurile acestora, rămânând să ne oprim doar la câteva dintre acestea, care prezintă un profil de interes ridicat pentru studiul nostru:

1. NZLive.com – portalul cultural al Noii Zeelande – Antony Doesburg
2. Platforma tehnologiilor digitale pentru 16+ - Antony Doesburg
3. Viitor promițător pentru KAREN – Peter Griffin
4. Finanțarea broadband-ului – Annee French
5. Provocarea broadband pe Coasta de Vest – Jackie Gurden
6. Fondul pentru Parteneriat Comunitar – Anne French
7. Lumina lui Hector – securitate în mediul virtual pentru tineri – Liz Butterfield
8. CommunityNet aotearoa prinde puteri treptat – Keith Newman
9. Afacerile în spațiunl virtual - Peter Griffin
10. Profilarea unor rezultate solide – Keith Newman
11. Tuhoe – călătoria digitală – Paul Reynolds

Portalul cultural NZLive.com

Am introdus acest studiu de caz în analiză pentru că este un nod important cultural care face legătura între evenimentele culturale din Noua Zeelandă, oameni, organizații și resursele de finanțare.
Site-ul servește și ca un vehicul de marketing pentru grupurile culturale, organizații și practicieni permițându-le acestora să stabilească o prezență web.
Nucleul NZLive.com este constituit de evenimentele culturale acesta fiind proiectat pentru a le oferi contribuitorilor un mecanism facil de participare. Aceștia își pot înscrie evenimentele după ce s-au autentificat ca utilizatori ai sistemului. Comunicarea dintre propunători și NZLive.com este bidirecțională. Astfel, există o echipă de supervizare a site-ului care are grijă să evalueze toate propunerile culturale pentru a ine site-ul actualizat în permanență. Tot aceștia au obligația de a supraveghea organizațiile participante pentru a vedea dacă nu cumva există evenimente care nu au fost introduse în sistem.
Pentru toți doritorii NZLive are un newsletter și publică un raport lunar privind audiența.
Din martie 2007 a fost inișiat și un blog care are ca teme principale administrarea artelor și creșterea audienșelor către media din sfera socială și tehnologie.
NZLive.com îndeplinește și un rol administrativ prin faptul că are instrumentele de îndrumare a solicitanților către oportunitățile de finanșare necesare proiectelor culturale.
Pentru ca acest portal să atingă țintele de audiență și astfel să devină un pivot central de informare, există o serie de inițiative de sprijin  care vin să completeze ca și context cultural și informațional portalul.
Vom scrie și noi câteva cuvinte despre fiecare cu speranța că se pot constitui ca exemple demne de urmat sau adoptat contextului românesc la momentul în care se va constitui baza unei Strategii pentru Informația Digitală în România.

Initiativele Bibliotecii Nationale a Noii Zeelande

1.Any Question? (Sunt întrebări?) - www.anyquestions.co.nz . Este un ghid de cercetare pentru studenți. Lansată în 2005, inițiativa se constituie ca un proiect de colaborare între Biblioteca Națională a Noii Zeelande și partenerii din sectoarele educației și informației. Serviciul este destinat elevilor și studenților care doresc să fie asistați în selecția și descoperirea celor mai bune informații. Aceștia sunt asistați de bibliotecari specializați în timp real. De asemenea, toți cei interesați pot discuta perse strategii de căutare care să conducă către cele mai bune resurse.
2.Matapihi – www.matapihi.govt.nz . A debutat în anul 2004 ca un proiect pilot al Forumului Digital Național al Noii Zeelande – o coaliție de muzee, arhive, galerii de artă, biblioteci și departamente guvernamentale care lucrează împreună pentru a crește nivelul acceselor electronice către cultură și patrimoniul cultural. Matapihi este un serviciu de căutare în diferitele colecții digitale ale diferitelor organizații din Noua Zeelandă. Site-ul Matapihi oferă acces la conținut multimedia despre Noua Zeelandă și locuitorii acesteia. Ceea ce este interesant este faptul că serviciul se comportă ca un agregator de informații punctuale prezente în diferite colecții ale instituțiilor participante și le afișează utilizatorului printr-un punct de acces unic. matapihi cuprinde aproximativ 80.000 de imagini și elemente multimedia provenind de la 11 parteneri și Biblioteca Națională.
3.Arhiva Patrimoniului Digital Național – acest program a debutat în iunie 2004 șia re ca dată de finalizare anul 2009. Obiectivul acestui program este ca Biblioteca Națională să aibe asigurată infrastructura și tehnologiile pentru a asigura accesul permanent și conservarea colecțiilor de patrimoniu digital. Prin acest program sunt vizate colectarea site-urilor web, a CD-urilor, DVD-urilor, imaginilor și copiilor digitizate ale resurselor tipărite.Pentru a asigura bazele tehnice și cele ale competențelor, s-a apelat la ExLibris Group și compania Sun care să furnizeze platforma hardware. Până în acest moment, în colaborare cu Biblioteca Britanică a fost dezvoltat un instrument de colectare a paginilor web – web curator. Pentru a fi introduse în arhivă obiectele digitale se folosește aplicația INDIGO. NDHA se dorește a servi drept model pentru alte organizații din Noua Zeelandă sau de pe mapamond.
4.Catalogul Colectiv Național.
NIAP – New Information Access Programme este un grup de proiecte menit să răspundă cererii pentru acces facil la resurse informaționale. Proiectele care intră în alcătuirea NIAP sunt:
MetaSearch: se referă la abilitatea de a căuta folosindu-se mai multe motoare de căutare în același timp. Astfel, în loc ca utilizatorii să repete căutarea în diferitele cataloage ale Bibliotecii naționale și alte motoare de căutare, MetaSearch le prezintă o interfață tip Google permițând utilizatorului să-și restricționeze căutarea doar la o anumită gamă de resurse iar rezultatele vor fi postprocesate prin metode cum ar fi clusteringul.
Directorul Bibliotecilor din Noua Zeelandă – un site web specializat care oferă orientarea și contactele necesare utilizatorilor privind bibliotecile. În afară de toate detaliile necesare utilizatorului cum ar fi informații de localizare, persoane de contact, detalii privind împrumutul de cărți și taxele percepute, utilizatorul se bucură și de o listă a tuturor bibliotecilor care este actualizată la mijlocul fiecărei luni. Directorul are o fațetă orientată către utilizatori și una specializată orientată către bibliotecari.

Catalogul Colectiv național (NUC – National Union catalogue)
În anul 2006, Biblioteca Națională a Noii Zeelande a încheiat un acord de parteneriat cu binecunoscutul furnizor de servicii bibliografice OCLC din Statele Unite ale Americii (Online Computer Library Center). Acordul a intrat în vigoare la 1 Iulie 2007 și constă din posibilitatea descărcării de înregistrări bibliografice din sistemul OCLC și Te Puna (sistem de biblioteci al Noii Zeelande). Utilizatorii pot face căutări în sistemul catalogului prin intermediul motoarelor de căutare Google și Yahoo. De asemenea, poate fi folosit și arhicunoscutul serviciu de căutare internațional WorldCat.
Bibliotecile Te Puna (biblioteci înscrise în cadrul servicilor bibliografice digitale de Biblioteci Digitale) beneficiază și de utilizarea unei game lărgite de servicii puse la dispoziție de OCLC.
5.Bibliografia națională a Noii Zeelande este tot un program al NIAP care publică bibliografia curentă a Noii Zeelande furnizând accesul prin publicarea periodică în format electronic (word si PDF). De asemenea, site-ul este prevăzut și cu un punct de acces pentru utilizatori: http://publicationsnz.natlib.govt.nz
6.Indexul noii Zeelande conține abstractele și descrierile a peste jumătate de milion de articole publicate în Noua Zeelandă și pacificul de Sud. Fondul este actualizat zilnic înregistrând o rată de creștere de aproximativ 2500 de documente lunar – www.innz.natlib.govt.nz
7.EPIC – Electronic Purchasing in Collaboration: este un consorțiu stabilit la nivel național care face disponibile resursele electronice prin e-licensing tuturor utilizatorilor și bibliotecilor. Aproximativ 180 de biblioteci s-au afiliat sistemului EPIC. Ministerul Educației finanțează accesul tuturor școlilor din Noua Zeelandă.

KAREN

{xtypo_dropcap}Î{/xtypo_dropcap}nainte de a trece la studiul Strategiei pentru conținut Digital al Noii Zeelande trebuie să menționăm unul dintre proiectele foarte importante care a fost implementat în Noua Zeelandă: KAREN.-
KAREN este Kiwi Advanced Research and Education Network, o rețea de mare capacitate și de înaltă performanță ce conectează instituțiile cu profil de cercetare din noua Zeelandă cu restul lumii. Datele transportate prin intermediul KAREN depășesc 10 Giga/sec, performanță ce permite schimbul de volume foarte mari de date foarte rapid.

Studiul de caz al Noii Zeelande continuă cu analiza Strategiei pentru conținut Digital.
Acest document a fost elaborat de Biblioteca Națională a Noii Zeelande împreună cu mai multe agenții guvernamentale, organizații comunitare și mediul de afaceri.
Strategia pentru conținut digital își are originile în Strategia Digitală fiind strâns legată de aceasta.
Preocuparea pentru dezvoltarea unei strategii care să privească stimularea și dezvoltarea inițiativelor care țin de crearea și diseminarea de conșinut digital este privită în contextul atenției pe care Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD o acordă celor două direcții ale politicilor ce țin de conținutul diseminat prin intermediul rețelelor broadband și a modului în care politicile și reglementările gugernamentale afectează piețele de producere a conținutului digital (de exemplu prin încurajarea infrastructurii) și a furnizării de servicii.