Trebuie spus de la bun început faptul că această lucrare ar trebui parcursă de toți studenții și profesorii care formează viitorii specialiști ai domeniului. De ce? Pentru că este primul material care încheagă un parcurs al bibliotecilor digitale existente ce valorifică conținut cultural și rezultate de cercetare cu scopul de a ajunge să explice cum a luat naștere unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale europene: Europeana.eu

Lucrarea pornește firesc cu definirea bibliotecilor digitale iar autorul reușește să surprindă conceptele descriptive esențiale.

Sunt prezentate rând pe rând o serie de exemple care oferă o imagine de ansamblu a ceea ce poate fi găsit în rețea, de la Proiectul Gutenberg prin World Digital Library, Oxford, Gallica, MIT Open Courseware până la Wikisource. Este meritul acestei lucrări că reușește să orienteze cât de cât cititorul în hățișul resurselor electronice disponibile.

Totuși, vorbim despre proiectul Europeana, care este prezentat cu o cronologie foarte utilă tuturor celor care doresc să reconstituie pașii mînați de ambițiile izvorâte din mândria actorilor implicați. Este foarte plăcut înfățișat schimbul de replici ale personajelor cu funcții de stat, cu scopul de a construi un răspuns în forma unui proiect la o inițiativă privată de anvergură. Pornind de la pasionalul Jean-Noël Jeanneney care ridica cruciada împotriva marii companii ce amenința cu distorsionarea patrimoniului cultural al lumii, lucrarea ajunge pe malurile mai temperate și mai nuanțate ale Europenei.

Într-adevăr valoarea materialului reiese din cronologie, descrierea funcțională sprijinită de imagini cu relevanță, înfățișarea arhitecturii proiectului, modul în care agregatorii funcționează și care este rolul acestora și chiar și anecdotica (chiar să aibă aspect anecdotic?) întâmplare ce a vizat țara noastră la momentul lansării portalului Europena.eu.

Sunt întru totul de acord cu autorul atunci când punctează deficiențele proiectului sau când sunt marcate ambițiile mari și mici la nivel local atunci când este vorba de cooperare, fie că la noi, fie că la alți participanți în proiect. Este prezentată poziția agregatorului național în România, dar poate că cel mai valoros lucru al lucrării este capitolul F. Europeana.eu: evoluția în care pornindu-se de la câteva deficiențe în ceea ce privește distincțiile semantice ale Europeana, Autorul reușește să marketeze ideea unui sistem care ar putea monta o ontologie utilă nu numai acestui proiect. Ideea este valoroasă, mi-aș  dori dacă ar putea Dan Matei să pună pe tarabă tot, mai ales că „de pe surse” știm că muncește cu drag și spor și la implementarea software – mai deunăzi parcă vedeam niște povești legate de REGEX-uri :)... sper că s-au rezolvat și s-a găsit o soluție.

Cu unele rezerve subscriu la punctele din capitolul ce marchează dezideratele:

• punctul 3: nu se va întâmpla niciodată, niciodată;

• punctul 6: vezi Carta Domeniului Public și EUPL;

• punctul 7: nu sunt de acord, ar trebui oferit doar în cadrul acestui (subliniez) proiect. NU ar trebui niciun moment să depășească într-o fază cu puteri regulatorii;

• punctul 8: de ce nu ar putea fi făcute PPP-uri? Ce împiedică un astfel de curs?

• Punctul 9: nu sunt de acord cu acest lucru nicio secundă. Să nu uităm totuși că este, repet și subliniez, PROIECT și nicidecum o instituție în sine. Proiectele sunt binevenite în sistemul european de finanțare să nască spin-offuri și astfel poate să nască și un model comercial, poate unul cu totul și cu totul aparte, dar care poate fi dezvoltat.

Remarcile finale le consider a fi optimiste, chiar dacă cu multe muchii ascuțite. Nu vreau decât să punctez dezideratul catalogului național partajat, o fata morgana la noi. Dar poate că prin efort se va ajunge și la acest liman. La încheiere sunt foarte multe idei pe care ar trebui câți mai mulți dintre specialiștii de la noi din breaslă să și le însușească, pe unde este cazul să facă mea culpa și acolo unde este nevoie să dea o mână de ajutor, culmea în folosul general al tuturor celor care ne plătesc?! Să nu uităm de măritul și stăpânul nostru utilizatorul, care este și cel care ne și plătește. Deci, poate că cei care sunt plătiți de acest magnific rege: contribuitorul la bugetul de stat, să beneficieze și de tot ce are mai bun cultura scrisă, vorbită și în imagini. Oare se poate? Sigur că nu...

La încheiere sublinem și faptul că sunt traduse elementele semantice ale Europeana la secțiunea anexelor și chiar o surpriză plăcută în forma modelului Panizzi pentru bazele de date ce stochează material cultural. Pentru cei interesați mai există în secțiunea anexelor și o schiță de ghid de digitizare pentru imagini. Piatra coroanei este totuși traducerea setului de metadate în format Dublin Core v. 1.1.

P.S. Cartea poate fi comandată de la CIMEC.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Lucruri cu parfum:

„pagină natală” (home page) = prima pagină = pagina de start = pagina inițială

„a baliza” (to tag) = a coda conform unei scheme (XML pentru metadate)

„repozit” (repository) = depozit (digital)

„depunerile” (proposals) - vezi arXive = propuneri (se referă la propunerile de articole supuse procesului de evaluare colegială «peer-review»)

„a baleia” (to browse) = a parcurge, a naviga

„înregistrare metadatală” (metadata record) = înregistrare de metadate