reprezentare logo Kosson

Dragi colegi,

Cu toate că drumul de la vorbă la faptă este cel mai anevoios mai ales în această perioadă tulbure, am gândit că ar fi util pentru dumneavoastră punctarea câtorva oportunități desprinse din bine-cunoscuta „Strategie Europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, EUROPA 2020” emisă de Comisia Europeană cu un an în urmă (3 martie 2010).

Sunt convins că veți găsi idei cu care să potriviți și să îmbogățiți serviciile oferite în acord cu această strategie și mai ales cu o anume inițiativă în sprijinul ei, care este pivotul pe care sper că vă veți canaliza atenția: „O agendă digitală pentru Europa” emisă două luni mai târziu și completată în august 2010. 

În primul rând trebuie spus că Europa 2020 este documentul de primă importanță pentru majoritatea acțiunilor Comisiei Europene și trebuie tratat cu un respect deosebit prin efectele pe care le vor produce seturile de acțiuni cheie. 

Important pentru breasla noastră sunt cele șapte inițiative emblematice menite a stimula progresul în cele trei priorități susținute reciproc:

  • creștere inteligentă,
  • creștere durabilă,
  • creștere favorabilă incluziunii.

Dintre cele șapte prioritară pentru viitoarele acțiuni este „Agenda Digitală pentru Europa”, proiectată pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică.

 

Agenda Digitală pentru Europa poate fi sintetizată ca o sumă de acțiuni orientate spre valorificarea unei „piețe unice digitale”. Catalizatorii beneficiilor ar fi accesul rapid la internet (broadband-comunicații de bandă largă), interoperabilitatea aplicațiilor, creșterea gradului de alfabetizare digitală și a incluziunii.

 

După cum puteți vedea și din imaginea descriptivă a cadrului general, Comisia Europeană va face demersuri care să conducă la implementarea punctelor fixate de Agendă.

 

Relevant pentru noi sunt (a) crearea unei adevărate piețe unice pentru conținutul și serviciile online, (b) reformarea fondurilor destinate cercetării și (c) inovarea prin promovarea accesului la internet.

La prima literă sunt adresate probleme foarte importante pentru vitorul breslei precum:

  • un cadru de reglementare a drepturilor de autor (la nivel European),
  • acordarea unui sprijin activ în vederea digitizării patrimoniului cultural european și
  • moderarea guvernanței globale a internetului. 

Literele b și c sunt evidente prin punctualitate.

Agenda Digitală aduce în prim plan un așa-zis „cerc virtuos al economiei digitale” (vezi imaginea), care ar porni de la „crearea de conținut și servicii”, bazându-se pe „desfășurarea prin intermediul rețelelor” ceea ce ar atrage după sine crearea în continuare de conținut și servicii. Această viziune se lovește de factori care opozabili precum:

  • lipsa investițiilor în rețele,
  • lipsa interoperabilității,
  • creșterea criminalității electronice și scăderea încrederii,
  • fragmentarea piețelor digitale,
  • lipsa competențelor (în spațiul electronic),
  • cercetare și dezvoltare însuficiente,
  • răspunsuri fragmentare la provocările societății.

Ceea ce ne interesează pe noi în mod direct este nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” și lipsa competențelor. Acesta este un spațiu larg de desfășurare a unor game de activități propice nouă și o oportunitate de finanțare solidă. Bibliotecile și alte instituții de memorie pot deveni instrumente de alfabetizare și inițiere pentru cetățenii care resimt deficiențe privind abilitățile de lucru în mediul electronic.

Spun aceste lucruri pentru că presiunile vor crește în ceea ce privește această alfabetizare iar oamenii trebuie educați că bibliotecile pot fi primul lor sprijin și un partener social. Gîndiți-vă numai la oamenii care trăiesc în zonele rurale în contextul dezvoltării viitoarei e-România. 

O altă zonă a factorilor care se opun realizării așa-zisului „cerc virtuos al economiei digitale” este cea a fragmentării răspunsurilor la provocările societății. Acestă adevărată nișă este foarte importantă și trebuie urmărită în detaliu pentru că adresează nici mai mult nici mai puțin „digitizarea patrimoniului cultural european și punerea lui la dispoziția generației actuale și a celei viitoare”.

Agenda Digitală subîmparte eforturile pe domenii de acțiune, dintre care relevant pentru activitățile breslei sunt: „o piață digitală unică dinamică” cu focalizare pe „creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii” și „promovarea diversității culturale și a conținutului creativ”.

Pentru domeniul de acțiune general - „o piață digitală unică dinamică” trebuie menționat că se dorește stimularea creării de conținut și servicii atractive online și libera circulație a acestora, deschiderea accesului la conținut prin adoptarea unei guvernanțe transnaționale și a licențelor și susținerea neutraltății tehnologice prin menționarea faptului că Europa trebuie să promoveze crearea, producerea și distribuirea de conținut digital pe toate tipurile de platforme.

Pentru o mai ușoară orientare viitoare, punctăm identificatorii pentru piața digitală unică și dinamică:

  • simplificări privind drepturile de autor și licențiere,
  • propunerea unei directive-cadru privind gestiunea colectivă a drepturilor,
  • facilitarea digitizării și difuzării operelor culturale în Europa prin propunerea unei directive privind operele orfane,
  • stabilirea unui dialog privind operele cu tiraj epuizat,
  • revizuirea Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public
  • publicarea unei Cărți Verzi privind provocările și posibilitățile oferite de distribuirea online a operelor audiovizuale și a altor tipuri de conținut creativ.

După cum bine ați observat, posibilitățile de valorificare a acestor acțiuni constituie un potențial privind readaptarea serviciilor și finanțarea acestora. Câteva posibilități:

  1. 1. identificarea concretă a surselor de finanțare pe care acțiunile le oferă privind „facilitarea digitizării și difuzării operelor culturale” și
  2. 2. stabilirea de parteneriate cu autoritățile tutelare privind reutilizarea PSI - posibile proiecte pilot.

O altă zonă în care se întrevede o diversificare a serviciilor implică „creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii”.

Pentru această acțiune punctăm următoarele:

  • propunerea competențelor și a alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014 - 2020),
  • introducerea competențelor și a alfabetizării digitale ca prioritate în inițiativa emblematică „noi comptențe pentru noi locuri de muncă” (vezi strategia 2020),
  • educarea consumatorilor cu privire la noile tehnologii media (de exemplu, drepturile consumatorilor de internet, eCommerce, protecția datelor, alfabetizare digitală, rețele sociale, etc.),
  • propunerea unor indicatori până în 2013 privind competențele digitale și alfabetizare media.

Important pentru evaluarea noilor oportunități sunt și recomandările către statele membre dintre care cităm două care fac obiectul breslei:

  • să implementeze până în 2011 politici pe termen lung privind competențele informatice și alfabetizarea digitală și
  • să integreze învățarea digitală (eLearning) în politicile nașionale de modernizare a educației și formării profesionale.

Sper ca aceste informații să vă conducă la eleaborarea unor noi strategii viitoare privind programele și proiectele de valorificare a colecțiilor.