Mă bucur de o colaborare profesională și o amiciție deosebită cu Ane Landoy, șef serviciu departament Art&Humanities din cadrul bibliotecii universității din Bergen, Norvegia. Prietenia și colaborarea noastră a început în 2003 când am dezvoltat primele proiecte internaționale de conversie profesională Leonardo da Vinci.
Căutând parteneri europeni am trimis o scrisoare de intenție la Universitatea din Bergen. Biblioteca de acolo a răspuns. Ane era nu de mult în branșă și cu multă dorință de perfecționare și afirmare. Și așa a început o prietenie deosebită. Nordicii, oameni reci și circumspecți la prima vedere sunt capabili de atâta devotament dacă le câștigi încrederea.

Am realizat 3 proiecte Leonardo, am colaborat la o carte publicată în Editura Academiei din Norvegia, am dezvoltat cercetări de marketing comparative, am publicat și diseminat rezultatele acestor cercetări la conferințe internaționale și când am avut o perioadă dificilă m-a implicat în și mai multe din proiectele lor.
Unica specializare de biblioteconomie și știința informării la învățământ la distanță din România se desfășoară la Universitatea Transilvania din Brașov în cadrul facultății de litere. Ane a participat la câteva cursuri pe care le-am ținut, când a vizitat Brașovul. Astfel, m-a invitat la expert în proiectul coordonat de ea, proiect în care guvernul Norvegiei investește 1 milion de euro pentru dezvoltarea bibliotecilor din zona africană Sudan Sud și care la faza actuală dorește să revitalizeze învățământul biblioteconomic dezvoltând învățământ la distanță centrat pe dezvoltarea profesională a femeilor din zonă. Acestea erau informațiile mele când am acceptat sa particip în perioada 1-7 februarie 2010 la un workshop organizat la Makere University, Kampala, Uganda.
Am plecat din România în direcția aeroport Amsterdam unde m-am întâlnit cu echipa norvegiană: Ane, Ole G. Evensen, șef serviciu achiziții și prof. Uni Knutsen, profesor la Colegiul universitar de știința informării din Oslo.
Împreună am continuat călătoria: escală la Nairobi- Kenia apoi destinația finală Entebe- Uganda și transfer la Kampala spre casa de oaspeți a campusului universitar din Makere University. În timpul călătoriei de 8 ore Ane m-a instruit cu privire la stadiul proiectului, obiective și perspective.
Proiecte umanitare dezvoltate de guvernul Norvegiei în țările africane
JULAP a fost primul lor proiect început în 2008.Scopul principal a proiectului a fost informatizarea bibliotecilor din Sud Sudan. Obiective și realizări ale proiectului: informatizarea bibliotecilor folosind soft-ul open surse Koha, instalarea softului și introducerea fondului, achiziționarea de rafturi și cărți, trimiterea studenților pentru perfecționare la universitatea Makere, Kampala, Uganda  la școala de biblioteconomie și știința informării. După finalizare s-a început un alt proiect EDLIB, care a pregătit și finanțat extinderea bibliotecii din Makere University , construirea unei noi clădiri, achiziționare de aparate pentru multiplicare și scanare. Provocările proiectelor au fost: lipsa perfecționării bibliotecarilor și o singură persoană implicată în activitatea de catalogare. În perioada 24-25 noiembrie 2009 a fost organizat în Sudan un workshop cu tematica: Reconstruirea învățământului biblioteconomic în Sudan.

Proiectul EDLIB și-a propus revitalizarea învățământului biblioteconomic în Sudanul de Sud. Pentru că doresc centrarea învățământului pe femei au cerut o cercetare de marketing cu titlul: Bariere spre învățământul superior pentru femei în Sudanul de Sud. Cercetarea a fost efectuată de Reidun Faye de la Centrul de cercetări în Educație din Bergen, Norvegia. Studiul s-a bazat pe intervievarea profesorilor, studenților, bibliotecarilor și cercetătorilor din universitățile : Juba University, Upper Nile University, Khartoum University, Ahfad University și Bahr al Gazal University din Sudan și Makere University din Kampala, Uganda. Am citit acest raport în avion fiind mai liniștită că voi merge în Uganda și nu în Sudan, țară care are un guvern stabil numai de 5 ani cu corupție mare și discriminare privind participarea femeilor la viața universitară. Raportul conține 34 pagini, este foarte cuprinzător și implicarea femeilor în perfecționare în biblioteconomie pornește de la concluziile studiului: învățământ la distanță cu convocări periodice scurte pentru a nu dezechilibra viața de familie a femeilor cu copii.

Ajungem la casa de oaspeți din Makere University. Atmosferă liniștită, plase de țânțari deasupra patului, vegetație bogată, păsări marabu, 25 de grade. (campus1 si 2)

A doua zi am început o vizită în campus. Biblioteca este imensă. Spații de studiu mari. Luminoase. Tot fondul este informatizat, în Koha, au început în 2008 și au un fond de 400000 volume. Lângă bibliotecă se află clădirea Facultății de biblioteconomie și știința informării cu cele 3 cicluri: formare inițială, masterat și doctorat. Au două stații RFID pentru împrumut. Simt peste tot seriozitatea impusă de norvegieni. Se vorbește despre revitalizarea învățământului biblioteconomic, îmbunătățirea vieții femeilor africane, socializare. Se discută și despre extinderea clădirii bibliotecii din Juba, Sudan. Au obținut o contribuție a Ambasadei Norvegiei în Sudan de 2,5 milioane krona. (campus 3)
Se evidențiază o problemă a școlilor de biblioteconomie: studenții care doresc să devină bibliotecari și au în obiectiv serviciile tradiționale ale bibliotecii nu sunt foarte perceptivi la cursurile de calculatoare, management digital, biblioteci digitale. Alții doresc să devină arhitecți ai informației și sunt dezamăgiți că trebuie să se pregătească foarte mult la disciplinele pentru biblioteca tradițională.
A doua zi începe workshopul: Educația bibliotecarilor pentru viitor. Construim pentru viitor.
Deschiderea e realizată de Ane Landoy care descrie etapele proiectului, unde se află și dorința ca la sfârșitul evenimentului să existe un plan clar de formare profesională a bibliotecarilor și nu numai, în special femei la distanță sau prin convocări periodice.
Vă descriu ce am simțit și ce gânduri și idei am notat participând la discuțiile de deschidere:

• Educăm, formăm pentru viitorul care se prefigurează a fi total tehnologizat și electronic;
• Senzația de vechi, întoarcere în timp dar o luptă permanentă a dorinței de nou, cunoaștere;
• Revitalizarea învățământului biblioteconomic;
• E diferită atmosfera față de alte reuniuni ale breslei: sunt 14 bărbați pe locurile din față și în rândul doi, 8 femei;
• Vorbesc de oferirea unor servicii ale bibliotecii pentru cercetare și educație folosind literatura relevantă;
• Integrarea și perfecționarea personalului cu tehnologiile moderne;
• Cerințele fundamentale pentru educație și cercetare înseamnă bibliotecari bine pregătiți;
• Doresc o politică națională pentru știința informării și comunicării;
• Consiliul Național ar trebui să stabilească standarde minime pentru biblioteci;
• Bibliotecarii ar trebui să fie clasificați ca personal academic în salarizarea lor;
• Introducerea științei informării în curricula în primul an de studiu la toate specializările;
• Autoritățile trebuie sensibilizate cu privire la importanța bibliotecii;

Formarea consorțiului de biblioteci pentru partajarea resurselor.
Se trece la tematica proiectului și anume la propunerile de perfecționare. Se discută despre criteriile de eligibilitate pentru perfecționare, prioritățile în perfecționare, distribuția posibilităților de perfecționare, modul de realizare, dezvoltarea curriculei. Apoi se prezintă bugetul. Acest lucru generează discuții, fiecare din participanți dorește cât mai multe resurse financiare pentru instituția lui. Apoi se discută despre curricula.
Ne împărțim pe trei grupuri de lucru. Grupul meu are următoarele obiective de discutat, analizat și finalizat cu o propunere constând în activități și costuri:

• Dezvoltarea curriculei
• Materiale de predare
• Multiplicare materialelor

Grupul e format din Farida și Silvia, asistente la EASLIS- East African School of Library and Information Science din Makere University,Aymen, conferențiar și Daiana, asistent  la EASLIS, University of Juba , Jafar, directorul centrului de învățământ la distanță la Juba Universityși Uni Knutsen din Oslo. (campus5)
Discuții la un nivel profesional de invidiat, se pornește de la identificarea necesităților, a decalajelor, a bunei practici în curricula. Se spune că universitatea din Nairobi pregătește specialiști în știința informării pentru industrie cu accent pe pregătirea lor în tehnologia informației. Se vorbește de cursuri prin corespondență, o practică de succes în Oslo, de platformă e-learning pentru studenți. Discuții aprinse.
După discuțiile în grupuri fiecare grup își prezintă propunerile în plen.

Grupul 1: Îmbunătățirea performanțelor
Cine va fi perfecționat și când?
Discipline propuse: Introducere în tehnologia informației, Clasificare și catalogare, Administrarea bibliotecilor și rutine, Managementul și dezvoltarea colecțiilor, Indexare și abstractizare, Serviciul de referințe, Sistem integrat de bibliotecă Koha.
Cursuri de perfecționare avansată: Resurse electronice, Administrarea soft-ului Koha, Catalogarea serialelor
Se estimează costuri, se vor ține cursurile în limba engleză și se încearcă perfecționarea femeilor în special.
Grupul 2: Formare și formarea formatorilor
Curricula trebuie îmbunătățită cu modulul pedagogic, criteriul de baza să fie aptitudini excelente în predarea disciplinelor biblioteconomice, trebuie eliberat certificat de participare, să se facă o selecție pentru master, aplicantul să scrie despre motivațiile participării, să fie o prioritate a celor ce lucrează în biblioteci și transparență în luarea deciziilor.
Grupul 3: Dezvoltare curriculară și revizuire
Ca activități se propun: identificarea decalajelor dintre curriculele existente, identificarea celor mai bune practici în alte curricule dar cu menținerea relevanței, organizarea ”LIS week” pentru a se discuta cu alți profesori, scrierea unui document de poziție în ce, cum și de ce formare pentru educația în biblioteconomie, pregătirea modulară a cursurilor, implementarea platformei e-learning, scrierea unei cărți  în domeniu.
Urmează alte discuții privind programul de pregătire profesională, durata, numărul de persoane, locul, etc.
A doua zi au fort invitați studenții de la master pentru a-și spune părerea.
Echipa norvegiană a impus un mod de abordare a problemelor și este impresionant cum echipa africană abordează managementul proiectelor, etapă cu etapă, foarte clar și concis.

În loc de concluzii...
E impresionant cât de mult e apreciată și se dorește instruirea bibliotecarilor. Se consideră că bibliotecile sunt cel mai bun instrument pentru îmbunătățirea activității educaționale și pentru dezvoltarea intelectuală a studenților. Au informatizat bibliotecile, au făcut conversia fișelor tradiționale spre cele electronice, au înghețat catalogul tradițional în 2 ani. Au depozit digital instituțional folosind DSpace.
De ce în România, o țară considerată dezvoltată pierdem startul de fiecare dată? Dezvoltarea profesională nu este o prioritate. Credem că suntem profesioniști dar nu avem o viziune globală. Nu suntem în mijlocul problemelor. De ce? Nu respectăm și nu dezvoltăm profesioniști în știința informării. Nu ne impunem cu date, fapte, rezultate în fața comunității academice. Este drept că există o luptă dar ne dezarmăm și renunțăm ușor.
În Africa, au realizat că soluția spre integrare în viitorul realității societății informaționale înseamnă profesioniști în știința informării și dezvoltarea bibliotecilor ca principal instrument de a construi viitorul. Pentru beneficiul umanității trebuie să revitalizeze școala de biblioteconomie. Discuțiile îmi reamintesc fețele norvegienilor la a 4-a conferință internațională BIBLIO Brașov când discutam despre reconversia datelor și înghețarea catalogului tradițional. Era în 2005. Suntem în 2010, proiectul african a început în 2008, tot fondul este informatizat iar la Brașov se face încă informatizarea fondului.