reprezentare logo Kosson

De curând NARA a găzduit o întâlnire a Grupului de Lucru care elaborează standardele ISO (International Organization for Standardization) pentru a fi utilizate în certificarea depozitelor digitale de încredere. Cele două standarde propuse sunt ISO/DIS 16363 - Auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere și ISO/DIS 16919 - Cerințe pentru persoanele care oferă auditarea și certificarea depozitelor digitale de încredere candidate. {sharethis}

NARA are o istorie îndelungată în ceea ce privește dezvoltarea de standarde internaționale legate de documentele electronice și alte informații digitale. De exemplu, ISO/DIS 16363 se bazează în mare parte pe Criteriile și Lista de Verificare pentru Auditarea & Certificarea Depozitelor de Încredere, pe scurt TRAC (Trustworthy Repositories Audit & Certification: Criteria and Checklist). Documentul TRAC a fost elaborat, în mare, pe baza cerințelor din ISO 14721 - Sistem deschis de arhivare a informațiilor - Modelul de referință (aka OAIS Reference Model). NARA s-a implicat activ în dezvoltarea ambelor.

De ce este necesar un astfel de standard precum ISO 16363? Aici este o parte din fundamentarea propunerii standardului:
Cu mult timp înainte ca acesta să devină un standard aprobat în 2002, multe părți ale comunității patrimoniului cultural au adoptat OAIS ca model pentru a înțelege mai bine ce se cere de la sistemele de prezervare digitală.

{xtypo_alert}Foarte important pentru a înțelege acest pas: DRAMBORA - Digital Repository Audit Method Based on Risk Assessment{/xtypo_alert}
{xtypo_info}Relevant:Depozite Digitale; Un viitor pentru memoria digitală{/xtypo_info}

Instituțiile au început să se autodeclare „conforme OAIS" pentru a sublinia gradul de încredere a depozitelor lor digitale. Oricum, nu a existat vreo înțelegere convenită asupra ce reprezintă „conformitatea cu OAIS" dincolo de posibilitatea de a aplica terminologia pentru a descrie propriile arhive în ciuda faptului că există o secțiune dedicată conformității în OAIS, care specifică cerințele pentru a sprijini modelul de informație și ce responsabilități obligatorii trebuie împlinite.

Declararea atributului de încredere este ușor de făcut dar este mult mai dificil de a-l justifica și proba obiectiv. Stabilirea unor criterii mai clare care să detalieze ce este și ce nu este un depozit de încredere a devenit esențială.

În timp ce ISO/DIS 16363 menționează care sun criteriile care trebuie întrunite pentru un depozit de încredere, ISO/DIS16919 oferă cerințele pe care persoanele care vor face auditările și certificările depozitelor digitale. Din moment ce aceste două standarde for fi finalizate, vor parcurge o cale lungă până vor umple acest lips. {jcomments on}

Sursa: http://blogs.archives.gov/online-public-access/?p=4697&utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed:+Narations+%28NARAtions%29