Kosson

              

Acest raport oferă informații privind așteptările utilizatorilor privind practica în cazul comunicării științifice în domeniul umanioarelor și al științelor sociale. În acest moment acestea sunt afectate de procesul de digitizare și evoluția practicilor de publicare în regim de acces deschis.
Sunt urmărite două scopuri:
identificarea și explicarea diferitelor perspective ale diferiților actori implicați în comunicarea științifică mai ales în problematica monografiilor și
evaluarea consecințelor acestei tranziții și pozițiile pe care diferitele părți implicate le iau în contextul acestei modificări structurale.

Lucrarea dorește să răspundă la întrebarea centrală a cărei efectele se vor răsfrânge asupra dezvoltării viitoarei platforme prevăzute:
Care sunt necesitățile specifice, așteptările și necesitățile diferitelor părți în ceea ce privește procesul de publicare cu acces deschis pentru științele umaniste și cele sociale, o eventuală platformă de publicare și o bibliotecă online care va fi construită de proiectul OAPEN?

              

Trebuie spus de la bun început faptul că această lucrare ar trebui parcursă de toți studenții și profesorii care formează viitorii specialiști ai domeniului. De ce? Pentru că este primul material care încheagă un parcurs al bibliotecilor digitale existente ce valorifică conținut cultural și rezultate de cercetare cu scopul de a ajunge să explice cum a luat naștere unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale europene: Europeana.eu

Lucrarea pornește firesc cu definirea bibliotecilor digitale iar autorul reușește să surprindă conceptele descriptive esențiale.

Sunt prezentate rând pe rând o serie de exemple care oferă o imagine de ansamblu a ceea ce poate fi găsit în rețea, de la Proiectul Gutenberg prin World Digital Library, Oxford, Gallica, MIT Open Courseware până la Wikisource. Este meritul acestei lucrări că reușește să orienteze cât de cât cititorul în hățișul resurselor electronice disponibile.

Totuși, vorbim despre proiectul Europeana, care este prezentat cu o cronologie foarte utilă tuturor celor care doresc să reconstituie pașii mînați de ambițiile izvorâte din mândria actorilor implicați. Este foarte plăcut înfățișat schimbul de replici ale personajelor cu funcții de stat, cu scopul de a construi un răspuns în forma unui proiect la o inițiativă privată de anvergură. Pornind de la pasionalul Jean-Noël Jeanneney care ridica cruciada împotriva marii companii ce amenința cu distorsionarea patrimoniului cultural al lumii, lucrarea ajunge pe malurile mai temperate și mai nuanțate ale Europenei.

Într-adevăr valoarea materialului reiese din cronologie, descrierea funcțională sprijinită de imagini cu relevanță, înfățișarea arhitecturii proiectului, modul în care agregatorii funcționează și care este rolul acestora și chiar și anecdotica (chiar să aibă aspect anecdotic?) întâmplare ce a vizat țara noastră la momentul lansării portalului Europena.eu.

              

Let's hope this year has opened a generous gate to opportunities and to find the best ways to evolve on personal and professional level. Since the very beginning of this winter month there has been celebrated the first Public Domain Day (01.01.10). The visibility to this matter that the event attracted should not be let us indifferent as specialists for we must understand this particular opportunity to enrich our cultural and scientific background for our users every and each passing year. For us as information science specialists these developments are only coming as an open gate to bring more valuable sources that may be exploited for the benefit of our institutions and also serving an increasingly demand for quality sources and content from our patrons. Let us support COMMUNIA's efforts and popularize their findings and valuable project outcomes.

              

Refăcând traseul marilor evenimente care au avut loc anul acesta, remarc Conferința IFLA - Milano, eveniment care a marcat preluarea poziției de președinte de către doamna Ellen Tise, director al serviciilor informaționale și de bibliotecă de la Biblioteca J.S. Gerike a Universității Stellenbosch din Africa de Sud. Anunțul temei Conferinței de anul acesta de la Gothenburg din Suedia m-a bucurat și mi-a confirmat ceea ce simțeam de mai multă vreme: preschimbarea breslei după o nouă paradigmă necesară satisfacerii unor noi necesități de informare.

Pentru a avea referința corectă indicăm pagina manifestării și subliniem și noi titlul acesteia: „Acces deschis la cunoaștere – promovând progresul durabil”. De fapt tema centrală a întregului mandat al doamnei Tise este intitulată: bibliotecile oferă accesul la cunoaștere iar una din ideile importante care se desprinde este „continua poziționare a bibliotecilor în cadrul Societății Cunoașterii ca și mediatoare ale accesului la informație și catalizatoare ale generării cunoașterii”.