reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

De ce? Pentru cine? In ce mod?

De curand am avut ocazia sa particip la o vizita de studiu in Polonia. O tara fosta comunista ca si a noastra, ne-a aratat o alta perspectiva asupra functionarii bibliotecilor publice.
Polonia are un program similar cu programul Biblionet care se deruleaza in Romania, program care face parte din initiativa Global Libraries a Fundatiei Bill si Melinda Gates
In Polonia exista un numar de 9600 bibliotecari care lucreaza in mediul rural intr-un sistem bine pus la punct. {sharethis}

In afara echiparii bibliotecilor cu tehnologie, Programul de Dezvoltare al Bibliotecilor - cum se numeste in Polonia - a creat granturi pentru ONG-uri acestea urmand sa lucreze cu biblioteci publice pentru implementarea unor proiecte inovatoare.
Premiza de la care s-a pornit a fost ca bibliotecile au experienta in implementarea de noi servicii si au cea mai buna imagine a comunitatii si a nevoilor ei, iar ONG-urile au exercitiul implemetarii de proiecte experimentale, si de testare de noi solutii. Se asigura un trasfer biunivoc de experienta, se foloseste strategia win-win pentru ambii parteneri, se testeaza noi modele de cooperare, care pot fi usor replicate si care pot avea ca efect in timp sustenabilitatea bibliotecilor. Add a comment

Am urmărit de mai bine de un an evoluția unei aplicații care ar putea ajuta foarte mult persoanele și instituțiile care ar dori să constituie arhive cu materiale culturale relevante și structurate în așa fel încât să satisfacă și nevoile utilizatorilor de a se informa.
Este vorba de Omeka, un pachet software dezvoltat de Centrul Roy Rosenzweig Center pentru Istorie și Media actuală, ținând de Universitatea George Mason. Da, nu este o greșeală. Sunt aceiași oameni care dezvoltă și Zotero.După o vânătoare mai lungă pentru o soluție cât mai elegantă care ar putea oferi cele mai facile instrumente de agregare a resurselor în format digital, am găsit la masa compromisului acest pachet care de curând a venit și cu vestea că oferă și suport pentru localizare. Din momentul în care am prins noutatea, nu a durat mult până la constituirea pachetului de localizare românesc și am purces la teste.Cu Omeka sunt prieten ceva mai demult și îi cunosc puterea. Pentru cei care doresc să arunce un ochi în viitor, îi poftesc să înceapă să învețe să folosească acest pachet.Pentru cei dintre dumneavoastră care doresc să experimenteze cu cea mai nouă versiune dar în limba engleză, vă invit să descărcați suita AMPPS de la http://www.ampps.com/apps/php/educational/Omeka

Add a comment

Dragi colegi, 

Mergând pe urmele lui John Levin, cel care a agregat resurse importante pentru a înțelege mai bine unele aspecte ce țin de interdisciplinaritate (http://anterotesis.com/wordpress/dh-gis-projects/), am pus spre cercetare această colecție la http://www.kosson.ro/index.php?option=com_weblinks&;view=category&id=119%3Adh-gis-projects&Itemid=23&lang=ro

Aici veți putea găsi o colecție cu cele mai interesante proiecte din domeniul „umanioarelor digitale” care implică și GIS - Geographic Information Systems. Prin faptul că meseria noastră este una care reclamă multidisciplinaritatea și interdisciplinaritatea, credem că este util să vedem cum sunt agregate diferite tipuri de resurse pentru a oferi beneficiarilor o imagine de ansamblu asupra unui eveniment, fapt, resursă. {sharethis}

 

Add a comment

ATENȚIE!

{sharethis}

Vă rog să dați din timpul dumneavoastră pentru o prezentare extraordinară

Killing Librarianship from R. David Lankes on Vimeo.

Începeți să inovați!

Add a comment

Principii pentru Date Deschise în știință
- Open Knowledge Foundation -

Știința se bazează pe creșterea continuă, reutilizarea și evaluarea deschisă a corpului de cunoaștere științifică publicată.

Pentru ca știința să funcționeze eficient și pentru ca societatea să culeagă pe deplin roadele evoluției științifice, este crucial ca datele științifice să fie deschise pe deplin.

Prin deschiderea datelor în știință înțelegem faptul că sunt liber accesibile pe internet, permițându-se oricărui utilizator să descarce, să copieze, să analizeze, să reproceseze, să le paseze unui software sau să le utilizeze în orice scop fără alte bariere de natură financiară, legală sau tehnică altele decât cele care sunt inseparabile de accesul în sine la internet. În acest temei, datele legate de rezultatele științifice publicate ar trebui să stea în domeniul public.

Recomandăm în mod oficial adoptarea și respectarea următoarelor principii:

Add a comment

Open Knowledge FoundationContribuții: Karen Coyle, Mark MacGillivray, Peter Murray-Rust, Ben O'Steen, Jim Pitman, Adrian Pohl, Rufus Pollock, William Waites

Autorii datelor bibliografice, precum bibliotecile, editurile, universitățile, cercetătorii sau sistemele sociale de management a referințelor, au un rol important în susținerea progresului cunoașterii umanității. Pentru ca societatea să beneficieze pe deplin de activitatea bibliografică este imperativ ca datele bibliografice să fie deschise, adică să fie disponibile tuturor spre utilizare și reutilizare liberă în orice scop.

Datele bibliografice
Pentru a defini sfera acestor principii, în această primă parte este explicat conceptul de substrat al datelor bibliografice. {sharethis}  

Datele nucleu

Datele bibliografice constau din descrieri bibliografice. O descriere bibliografică prezintă o resursă bibliografică (articol, monografie etc., fie tipărită, fie în format electronic) cu scopul de a:

  1. identifica resursa descrisă, i.e. trimiterea către o resursă unică din întregul univers al descrierilor bibliografice și  
  2. localiza resursa descrisă, i.e. indicarea locului/modalității de a găsi resursa descrisă.  

În mod tradițional o descriere servea ambelor scopuri prin prezentarea informațiilor privind: autorul(ii) și editura(le), titlurile, mențiunea de responsabilitate, data și locul de publicare, identificarea publicației părinte (în cazul serialelor), pagina.

Add a comment

Dragi colegi, e vremea să vorbim de un nou mecanism de identificare permanentă a resurselor, dar de această dată cel pe care OCLC îl oferă: PURL. {sharethis}

Cu toții știm ce este acela un URL - Uniform Resource Locator. Este ceea ce introducem în bara de adresă a browserului atunci când navigăm pe Internet. Dar un PURL - Permanent Uniform Resource Locators? PURL-urile nu sunt un standard nou sau vreun mecanism care să necesite adaptarea clienților (browsere sau alte servicii de access). PURL-urile folosesc protocolul HTTP și sunt niște URL-uri fac trimitere către niște servicii care fac legătura cu o resursă care are un URL care poate varia în timp din diverse motive (schimbarea serverului, a domeniului, etc). Mecanismele de rezolvare a PURL-urilor beneficiază de o rețea distribuită, astfel că adresa rezolvatorului poate să difere ca în cazul următor:

http://purl.oclc.org/ionica/home
http://purl.fake.com/panait/home

Identificatorii persistenți deschiși PURL pentru gestionarea resurselor web sunt adrese web sau Uniform Resource Locators (URL-uri) care acționează ca identificatori permanenți în contextul unei infrastructuri web dinamice și schimbătoare. În loc de a face direct trimiterea (așa-numita "rezolvare") către resursele web (documente, date, servicii, oameni, etc.), PURL-urile oferă un nivel intermediar care permite adreselor web ale resurselor să se modifice în timp fără a afecta negativ sistemele care se bazează pe ele. Această funcționalitate oferă continuitate referințelor către resursele de rețea care ar putea să migreze de la mașină la mașină din motive tehnice, sociale sau de business.


Add a comment

În cadrul conferinței ANBPR- BiblioPublica de la Baia Mare (12-14 mai 2011) a fost lansat Ghidul de bune practici în situații de risc pentru uzul bibliotecilor publice. {sharethis}

Ghidul poate fi descărcat de la adresa http://www.biblionet.ro/show/index/k/328/w/+risc .

Ghidul a fost realizat de Grupul Impact,  grup constituit din coordonatori județeni ai proiectului Biblionet și creat prin inițiativa și cu susținerea IREX Romania si ANBPR.

Fără a avea pretenția că este exhaustiv, ghidul a încercat să identifice și să clasifice problemele cu care bibliotecile mici se confruntă în această perioadă de criză și să adune soluțiile care s-au dovedit eficiente în situațiile descrise.

Sperăm să fie util celor care îl vor consulta și așteptăm opinii sau remarci la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Add a comment

Stimați colegi,

Vă aduc în atenție un efort internațional menit a ridica nivelul de atenție asupra problemelor ce țin de DRM - Digital Rights Management și cum acesta afectează viitorul lecturii și implicit al nostru ca breaslă ce trebuie să ia în considerare din ce în ce mai mult aceast aspect. {sharethis}


«Am elaborat Carta drepturilor cititorului pentru cărțile digitale ca un set de îndrumări care pot fi consultate la momentul achiziționării unei cărți digitale, o colecție de cărți digitale sau a unui dispozitiv de lecturare a cărților digitale (ebook-uri).
Sperăm, în mod deosebit, că va fi util tuturor celor care achiziționează articolele menționate pentru a fi incluse în colecțiile bibliotecii.
Ca și cititori ai operelor tipărite tradițional, suntem deja beneficiarii tuturor acestor drepturi după cum acestea nu ar trebui să ni se interzică condiționat de mediul în care lecturăm. Add a comment

1. Introducere 

Acest document reprezintă o schiță a definiției FRBR (versiunea orientată pe obiecte armonizată cu CIDOC CRM) denumită din acest moment ca FRBROO, o ontologie formală menită să capteze și să reprezinte semantica de bază a informației bibliografice și pentru a ușura integrarea, medierea și schimbul de informații bibliografice și din domeniul muzeelor. O astfel de viziune comună este necesară pentru a elabora sisteme de informare interoperabile pentru acei utilizatori care sunt interesați să acceseze conținut comun sau înrudit. Dincolo de acest lucru, rezultă o formalizare care este mult mai potrivită pentru implementarea conceptelor FRBR cu instrumentele orientate pe obiecte și pentru a facilita testarea și adoptarea conceptelor FRBR în cazul implementărilor cu diferite specificații funcționale și în diferite medii. Sunt aplicate analize empirice și structuri ontologice asupra entităților și proceselor asociate cu lucrările, cu proprietățile acestora și cu relațiile dintre ele. Astfel, relevă o rețea de inter-relaționări care se pot aplica obiectelor informaționale în arenele non-bibliografice și este util pentru justificarea necesității pentru elemente informaționale în diferite medii. {sharethis}

Modelul FRBR a fost proiectat inițial ca un model entitate-relație de către un grup de studiu numit de International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) în perioada 1991-1997 și a fost publicat în 1998. Definiția originală entitate-relația a FRBR-ului va fi utilizată în continuare ca FRBRER. Modelul CIDOC CRM a fost dezvoltat aproape independent începând cu 1996 sub auspiciile Grupului de Lucru privind Standardele de Documentare ICOM-CIDOC (International Council for Museums – International Committee on Documentation). Definirea modelului CIDOC CRM a devenit acum standardul ISO 21127. Ideea cum că ambele comunități biblioteconomice și muzeale ar putea beneficia de armonizarea celor două modele a fost exprimată în 2000 cu ocazia celei de-al 24-lea Seminar privind Sistemele de Bibliotecă de la Paris – ELAG ( European Library Automation Group), avându-i pe Nicolas Croft și Dan Matei implicați în creionarea pe loc a unei reprezentări orientată pe obiect a entităților modelului FRBR suprapunând peste clasele CIDOC CRM. Această idee a crescut de-a lungul anilor ceea ce a condus la formarea în anul 2003 a Grupului de Lucru Internațional privind Armonizarea FRBR/CIDOC CRM, care a adus împreună reprezentanți din ambele comunități, având scopul comun de: a) exprima modelul IFLA FRBR prin concepte, instrumente, mecanisme și convenții de notare oferite de CIDOC CRM și b) de a alinia (posibil fuziona) cele două modele orientate pe obiect care au rezultat.

Add a comment

Stimați colegi,

Doresc să inițiez o serie de articole și traduceri a celor mai relevante materiale privind datele conectate - LINKED DATA, cu scopul de a aduce în prim plan acest subiect fierbinte și pentru breasla noastră. În curând meseriile noastre vor fi de nerecunoscut iar mare parte dintre ele vor avea drept obiect tocmai managementul acestor date conectate. Așadar, vă invit să pornim la drum împrună și pentru a deschide calea dialogului am găsit cu cale să aduc opinia lui Tim Berners-Lee ca bază solidă. Vă invit să discutăm despre acest lucru și să ne angrenăm într-un dialog util tuturor.

DATE CONECTATE - http://www.w3.org/DesignIssues/LinkedData.html {sharethis}

Web-ul semantic nu este vorba doar de a pune datele de pe web. Este despre a face legături, astfel încât o persoană sau o mașină să poată explora web-ul de date. Cu date legate, atunci când ai câteva, poți găsi alte date legate.

Ca și web-ul hypertext, web-ul datelor este construit cu documente pe web. Cu toate acestea, spre deosebire de web-ul hipertext, unde link-urile sunt ancore relaționale în documente hypertext scrise în HTML, în cazul datelor legăturile între lucruri arbitrare descrise de RDF, URI-urile identifică orice fel de obiect sau concept. Dar pentru HTML sau RDF sunt aceleași așteptări pentru ca web-ul să crească:

  1. Folosiți URI-urile ca nume pentru lucruri
  2. Folosiți URI-uri HTTP astfel ca oamenii să le priceapă
  3. Atunci când cineva se uită la un URI, oferiți informații utile folosind standardele (RDF, SPARQL)
  4. Includeți linkuri către alte URI-uri astfel ca acestea să poată descoperi mai multe lucruri.

Simplu. Realitatea este că o cantitate surprinzătoare de date nu este conectată în 2006 (momentul scrierii articolului n.n.), din cauza unuia sau a mai multora dintre pași. Acest articol discută soluțiile la aceste probleme, detaliile de implementare și factorii care afectează opțiunile privind cum să publici datele.

Add a comment

Subcategorii

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.