reprezentare logo Kosson

Know-How

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

 Image

Studiul complet poate fi descarcat de la sectiunea Studii din Biblioteca (doar utilizatorii autentificati) 

Acest document a fost elaborat de Biblioteca Naţională a Noii Zeelande împreună cu mai multe agenţii guvernamentale, organizaţii comunitare și mediul de afaceri.

Strategia pentru conţinut digital își are originile în Strategia Digitală fiind strâns legată de aceasta.

Preocuparea pentru dezvoltarea unei strategii care să privească stimularea și dezvoltarea iniţiativelor care ţin de crearea și diseminarea de conţinut digital este privită în contextul atenţiei pe care Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD o acordă celor două direcţii ale politicilor ce ţin de conţinutul diseminat prin intermediul reţelelor broadband și a modului în care politicile și reglementările gugernamentale afectează pieţele de producere a conţinutului digital (de exemplu prin încurajarea infrastructurii) și a furnizării de servicii.

Add a comment

{xtypo_dropcap}P{/xtypo_dropcap}e frontispiciul documentului este enunțată esența construcției întregii strategii, care se dezvoltă conjugat pe coordonatele a trei dimensiuni: Conținut, Încredere şi Conectivitate. Aceste trei dimensiuni afectează trei arii de influienţă: Comunităţile, Afacerile şi Guvernarea.

Ţinta declarată a Strategiei este ca „Noua Zeelandă să devină un lider la nivel global în utilizarea informaţiei şi a tehnologiei pentru a-şi atinge ţintele economice, sociale, de mediu şi culturale în beneficiul tuturor cetăţenilor săi.”Image
Această strategie priveşte modalităţile prin care va fi creat un viitor digital pentru toţi locuitorii Noii Zeelande fiind folosită puterea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a îmbunătăţi toate aspectele vieţii cotidiene. Unul dintre efectele pe care investiţiile în tehnologiile informaţiei şi de comunicare este creşterea productivităţii, care este unul din punctele cheie vizate la nivel guvernamental.
Este recunoscut faptul că numai aportul intelectual reflectat prin creşterea valorii acompaniat de investistiţiile în educaţie şi specializare cu accent pe TIC dar şi domeniul cercetării şi dezvoltării, conduc către o reală transformare a societăţii.
Chiar este enunţată şi o ecuaţie care are ca rezultat chiar construcţia Societăţii Cunoaşterii:

INFORMAŢIA + COMUNICAREA = SOCIETATEA CUNOAŞTERII

Documentul propune direcţia pe următorii cinci ani. Strategia Digitală este strâns legată de alte priorităţi guvernamentale precum Cadrul pentru Inovare şi Dezvoltare şi Dezvoltarea Durabilă a Noii Zeelande.
Socumentul de lucru al Strategiei Digitale a fost emis în Iunie 2004 spre consultare publică şi discuţii. Cadrul de consultare au inclus grupuri reprezentând industria şi mediul de afaceri, profesionişti din domeniul sănătăţii, profesori, cercetători, precum şi toţi cei interesaţi. Au fost primite peste 200 de răspunsuri scrise.

Add a comment

Stimați colegi,

Studiul strategiilor digitale elaborate de cele mai avansate state din acest punct de vedere trebuie să fie considerat o necesitate pentru specialiștii români pentru că aceștia sunt viitorii constructori ai unei realități digitale total diferită de ceea ce există astăzi în oferta online românească.
Acest studiu asupra Strategiei pentru Informație Digitală a Canadei își dorește să deschidă calea analizei și a comparației, a informării și a dobândirii de noi cunoștințe cât și a unei perspective integratoare asupra scenei internaționale privind sfera informațiilor digitale și a importanței pe care aceasta o capătă din ce în ce mai mult.
Conceptele, ideile, metodele, propunerile, problemele, nereusitele, experiențele financiare ale celor mai avansate state care sunt angajate direct în dobândirea unui statut internațional de prestigiu prin însăși capacitatea lor de a comunica informație valoroasă ce poartă marca identității naționale constituie tot atâtea motive pentru care trebuie făcuți pași în această direcție și de către comunitatea specialiștilor din științele informării din România.
 
Articolul poate fi găsit și aici  doar pentru utilizatorii inregistrati ai comunității

Viziunea pe care Strategia pentru Informație Digitală o propune este următoarea: Image

Valorile informaționale digitale ale Canadei sunt create, gestionate și conservate pentru a fi asigurată o prezență digitală semnificativă, pentru ca înregistrările să fie disponibile în prezent și pentru generațiile viitoare și pentru o creștere a poziției Canadei în economia globală a informaţiilor digitale”.

Este interesantă constatarea din debutul studiului care afirmă incapacitatea la nivel de naţiune de a asigura accesul pe termen lung la resursele digitale. Parte a soluţiei sunt date ca fiind necesare creşterea capacităţii de conservare a informaţiei digitale, necesitatea unei platforme pentru întărirea, coordonarea şi mai buna comunicare a eforturilor colective.

 
Un alt aspect interesant şi oarecum sincron cu ceea ce se întâmplă în restul lumii este constatarea faptului că multe dintre acţiunile recomandate ale acestei strategii nu sunt de dată recentă, acestea regăsindu-se în diferite rapoarte începând încă din anul 1997. Concluzia este că: „investiţia în creaţia digitală nu este acompaniată de o strategie naţională coerentă pentru acces şi conservare.”  
Add a comment

ImageStimaţi colegi,

Pentru necesităţile de cooncordanţă terminologică care au apărut în urma traducerii unor texte necesare desfăşurării activităţilor noastre, am gasit utila elaborarea unui glosar colectiv de termeni uzuali.
Acesta va avea forma unui modul de sine statator in cadrul site-ului şi se va completa de către fiecare membru al comunităţii prin adaugarea sau completarea termenilor existenţi. În cazul în care un termen nu exista, va rog să-l introduceţi în câmpul Termenilor si să apăsaţi butonul Editează.
Pentru căutarea unui termen trebuie introduse doar primele caractere, sistemul aproximând restul cuvântului atâta vreme cât acesta există în glosar.
Pentru a introduce mai multe sensuri, vă rog să despărţiţi termenii prin virgule. Sunt acceptate şi comentariile care vor fi introduse între paranteze drepte.

Vă urez cele mai bune gânduri şi trăiesc cu speranţa că vom reuşi să construim un punct comun de colaborare şi coordonare.
Multumiri comunităţii timişorene a utilizatorilor sistemului de operare Linux/GNU la tmlug.ro  
Add a comment
Image
 
Stimaţi colegi şi buni prieteni,

{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}u mare bucurie vă fac cunoscut că s-a mai făcut un pas către adoptarea şi transpunerea prevederilor de licenţiere Creative Commons versiunea 3.0 prin munca lui Bogdan Manolea şi a colegilor săi Alin Popescu si Adela Danciu.
Varianta-draft a licentei CreativeCommons NC-BY-SA 3.0 in limba romana o puteţi descărca de la Sectiunea românească al Creative Common.
Add a comment

ImageMulţumită domnului Bogdan Manolea, Director executiv APTI, textul articolului suferă următoarele corijări:

1. Agentiile pentru copyright sunt traduse in legislatia romaneasca prin
Organisme de Gestiune colectiva si sunt reglementate in
    Titlul III
        Gestiunea si apararea dreptului de autor
        si a drepturilor conexe

Capitolul I
Gestiunea drepturilor patrimoniale de autor
si a drepturilor conexe
 din Legea dreptului de autor
(vezi text )
Add a comment

Image Creative Commons 3.0, a vehicle of thrust

Image

Corecţii la text ! 

Dragi prieteni,

 

Din discuţiile pe care le-am avut privitor la depozitele instituţionale, mecanismele de diseminare şi exploatare a informaţiilor, biblioteci electronice pentru materiale cu expresie digitală, depozite digitale pentru preprinturi, postprinturi şi lucrări de cercetare am tras concluzia că există un perimetru sensibil în care opiniile nu găsesc uşor un palier comun de expresie: proprietatea intelectuală şi garantarea acesteia.

 

Acest subiect delicat, care face parte din construcţia unui sistem de exploatare informaţională pornind de la receptarea contribuţiilor până la diseminarea unui produs sau serviciu cu valoare adăugată trebuie abordat cu metodă şi dorinţă de înţelegere a celor mai fine resorturi pentru motivul că numai astfel se poate construi un vehicul de încredere pentru participanţii în economia cunoaşterii.

 

Pentru a evita posibilele interpretări greşite ale demersului de popularizare a acestui articol voi menţiona unele corespondenţe cu textul Legii 8 din 1996 revizuită prin ochii şi experienţa unui specialist în ştiinţele informării şi nu a unui specialist în ştiinţele juridice. Rog astfel ochii cei mai avizaţi să ierte posibilele abateri şi erori şi să considere acest articol o bază de discuţii pluridisciplinară ulterioară.

Add a comment

Image Protocolul Open Archive Initiative pentru Recoltarea Metadatelor

Vă prezentăm o primă parte a Protocolului OAI-PMH aşa cum este reglementat prin documentele oficiale. Sperăm ca acest prim pas să vă lămurească şi să vă completeze informaţiile prezentate de-alungul Tutorialului supus atenţiei în luna Decembrie.

Va urma cât de curând ghidul de implementare OAI-PMH.

Fişierul de mai jos (vezi link) este un fişier odt accesibil cu OpenOffice (OpenOffice.org) versiunile pentru Windows şi Linux sau pentru utilizatorii Linux poate fi accesat cu KOffice.

Documentul pune la dispoziţia cititorului primele două capitole ale standardului în care sunt prezentate explicit detalii privitoare la arhitectura şi funcţionarea OAI-PMH. Restul informaţiilor va fi pus la dispoziţie la cererea specialiştilor interesaţi. 

oai-pmh.odt

Add a comment

ISO şi IEC aprobă standardul OASIS OpenDocument pentru interoperabilitatea dintre aplicaţiile office

Formatul OpenDocument propus de OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information Standards), care permite utilizatorilor diferitelor suite office să vehiculeze documentele în mod liber între ei tocmai a fost aprobat pentru a fi comunicat ca Standard Internaţional ISO/IEC.

 
OpenDocument a fost votat ca Standard Internaţional de către Comitetul Tehnic Mixt 1(JTC1) pentru Tehnologia Informaţiei al ISO/IEC. Standardul a primit indicativul ISO/IEC 26300.
Add a comment

De ce grid ?

„considerăm resursele partajate o caracteristică definitorie a bibliotecilor”[1]

deoarece Bibliotecile Digitale „au arhitecturi deschise şi pentru că suportă o clasă de servicii distribuite de informaţii digitale care suportă extensibilitatea”[2]

„Aceste elemente [n.n. – obiect digital, fişiere, baze de date, identificatori, depozite digitale, etc., în marea lor majoritate, descrise la Bibliotecile Digitale] sunt menite să constituie un set minim de cerinţe şi servicii care trebuie să fie pentru a rezulta infrastructura unui sistem de informaţie digitală universal, deschis şi de largă cuprindere <<Sistemul>>”[3]
Add a comment

1. În căutarea unor răspunsuri noi

Cel mai ades majoritatea structurilor infodocumentare caută să scape de apăsarea dimensiunii colecţiilor care devin din ce în ce mai împovărătoare, mai ales când o creştere a colecţiilor atrage după sine şi costuri ce depăşesc cu mult sumele alocate.

La situaţia actuală poate că este cel mai potrivit să fie fixată ca ţintă declarată degrevarea structurilor infodocumentare de supradimensionarea colecţiilor pe care acestea le întreţin. Un lucru cu siguranţă trebuie întreprins: cel al degajării de preconcepţiile segmentării ariilor de competenţă şi expertiză în ceea ce priveşte managementul informaţiei de la achiziţie până la diseminare. Noile structuri - structurile mileniului nou, se găsesc în mijlocul dezvoltării unor noi modalităţi de a-şi deservi comunitatea utilizatorilor în slujba cărora au fost de fapt create.
Add a comment

Subcategorii

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.