Declarația privind evaluarea cercetării de la San Francisco
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 4726
Introducerea științei în evaluarea cercetării
traducere după: http://www.ascb.org/dora/
Există o necesitate în continuă creștere pentru a îmbunătăți felul în care sunt evaluate rezultatele cercetării științifice de către agențiile de finanțare, instituțiile de știință și alți actori interesați.
Pentru a rezolva acest lucru, un grup de reprezentanți ai editurilor și ai revistelor de cercetare s-au întâlnit cu ocazia Întâlnirii anuale a Societății Americane pentru Biologie a Celulei (ASCB) din San Francisco, CA, pe 16 decembrie, 2012. Grupul a elaborat un set de recomandări, care le numim Declarația privind evaluarea cercetării de la San Francisco. Invităm toți cei interesați din toate disciplinele să-și arate sprijinul adăugându-și numele pe această Declarație.
Add a commentCâteva gânduri privind educația deschisă
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Categorii în Română
- Categorie: Resurse Educaționale Deschise
- Accesări: 3693
Ieri s-au desfășurat concomitent trei evenimente în România dedicate Săptămânii Educației Deschise.
Este o evoluție care urmărește interesul crescut a tuturor celor implicați în educație pentru a eficientiza și a reduce costurile pentru producerea, gestionarea, crearea și reutilizarea resurselor educaționale. La Biblioteca Națională a României s-a desfăsurat „Educație deschisă și accesabilitate”, un eveniment circumscris „Săptămânii Guvernării Deschise”, ca activitate a „Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă” (http://ogp.gov.ro/despre-ogp/).
La acest eveniment au fost invitați doamna Anca Petrache, Director în cadrul MEC, doamna Claudia Șerbănuță, Manager al Bibliotecii Naționale a României și domnul Mihai Dima, Președinte al ANCSI și Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică - reprezentatul Coaliției RED. Întreaga dezbatere și prezentarea propunerilor de angajamente pe care Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise le-a redactat, se poate urmări pe înregistrarea video disponibilă la următorul link: https://www.privesc.eu/arhiva/66016/Conferinta-Open-Education---Educatie-deschisa.
Coaliția pentru Resurse Educaționale din România, propune spre integrare câteva „Propuneri angajamente Planul Național de Acțiune OGP 2016-2018 în domeniul educației”:
1. Date deschise și transparență în educație
Obiectivul principal: Creșterea transparenței sistemului public de educație.
2. Biblioteca Școlară Virtuală și Resurse Educaționale Deschise
Obiectivul principal: Crearea Bibliotecii Școlare Virtuale și popularea ei cu resurse educaționale deschise
3. Acces deschis la rezultate de cercetare
Obiectivul principal: Optimizarea impactului cercetării științifice finanțate din fonduri publice prin deschiderea accesului la aceasta.
4. Management transparent în educație
Obiectivul principal: Creșterea transparenței sistemului public de educație.
Wikipedia împlinește 15 ani și pornește o campanie #1lib1ref!
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Evenimente
- Categorie: Virtuale
- Accesări: 4703
De câte ori nu ați pornit să o căutare despre un anumit subiect intrând pe o pagină a Wikipediei mijlocită de regăsirea printr-un motor de căutare? Pare a fi un scenariu clasic de acum. Acest moment se suprapune fericit cu Ziua Națională a Culturii. Nu este moment mai bun pentru a vă invita să fiți parte din campania „Un bibliotecar, o referință”.
Câteva repere privind Wikipedia pot fi citite la următorul link: https://15.wikipedia.org/history.html. Campania „Un bibliotecar, o referință” face parte din ansamblul evenimentelor aniversare Wikipedia 15 și are pagina de intrare aici: https://meta.wikimedia.org/wiki/The_Wikipedia_Library/1Lib1Ref.
Această campanie a fost anunțată din decembrie la kosson.ro/evenimente/49-virtuale/999-1lib1ref-un-bibliotecar-o-referinta.Pentru a înțelege mai bine contextul în care stau bibliotecile în raport cu Wikipedia, am tradus două articole importante care vă vor aduce lămuririle necesare:
- Wikipedia pentru bibliotecari - 8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari(http://kosson.ro/resurse-profesionale/124-cultura-informatiei/1024-bibliotecile-universitare-si-cele-de-cercetare) cu resursa originală la https://en.wikipedia.org/wiki/File:OfflineLibrarian8-8Onesheet.pdf,
- Bibliotecile universitare și cele de cercetare sunt aliați naturali. Cu adevărat (http://kosson.ro/resurse-profesionale/124-cultura-informatiei/1024-bibliotecile-universitare-si-cele-de-cercetare) cu resursa originală https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:The_Wikipedia_Library/Research_libraries.
Ambele resurse vă vor contura mai multe detalii despre cum activitatea de cercetare, activitatea de predare a profesorilor, necesitatea însușirii de noțiuni privind cultura informației se împletesc cu eforturile corespondente ale comunității wikipediștilor.
Colegii bibliotecari și toți cei pasionați de îmbunătățirea enciclopediei Wikipedia sunt rugați să participe în această campanie. Accesați pagina campaniei, citiți cum se face și puneți fiecare dintre dumneavoastră cel puțin o referință bibliografică până pe 23 ianuarie. Mult succes!
Add a commentWikipedia pentru bibliotecari - 8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Resurse Profesionale
- Categorie: Cultura Informației
- Accesări: 3809
8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari
1. Wikipedia este locul în care membrii comunității voastre își încep căutarea
Wikipedia este accesată de peste 8000 de ori pe secundă și are peste 500 de milioane de vizitatori în fiecare lună. Și nu vin pentru a face concursuri cine știe câștigă; studiile indică faptul că specialiștii care lucrează în clinici (incluzând și doctorii) și profesorii din universități, de multe ori își pornesc cercetările cu Wikipedia.
2. Wikipedia este locul unde se fac descoperiri
Wikipedia nu doar condensează cunoașterea, o și citează. Referințele bibliografice extinse ale Wikipediei o face să fie pe poziția a zecea în topul celor care fac referințe prin CrossRef DOI pe internet. De cele mai multe ori cercetarea modernă pornește cu o căutare pe Google, aterizează pe un articol Wikipedia și se termină cu una din resursele citate.
3. Wikipedia este un instrument de cercetare util
Politicile privind posibilitatea de verificare și cea a Punctului de vedere neutru al Wikipediei necesită ca voluntarii să reprezinte și să citeze toate opiniile cu greutate ale unui anumit subiect. Wikipedia nu reprezintă doar „faptele” nucleu ale unui subiect, ci și o varietate de perspective cheie necesare pentru a dobândi o înțelegere critică a unui subiect.
Add a commentBibliotecile universitare și cele de cercetare sunt aliați naturali. Cu adevărat.
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Resurse Profesionale
- Categorie: Cultura Informației
- Accesări: 8584
Cazul colaborativ
Importanța Wikipediei
- este cel de-al șaptelea cel mai vizitat site web de pe internet
- 500 de milioane de vizitatori lunar
- 8000 de accese pe secundă
- în top 10 al căutării referințelor pentru articolele științifice
Wikipedia este un punct de pornire omniprezent pentru cercetare. Studenții, bibliotecarii, chiar și doctorii, aruncă un ochi pe Wikipedia pentru a porni cercetarea, pentru a primi o perspectivă asupra domeniului, pentru a găsi surse relevante și pentru a intra în contact cu părerile comune și cu sumarele pentru un anumit domeniu. Utilizarea în acest fel al Wikipediei, reflectă dependența puternică de surse, care a rezultat în transformarea Wikipediei în cea mai mare bibliografie gestionată din istoria umanității. În era informațională, căutarea nu mai începe în bibliotecă. Începe cu o căutare făcută prin intermediul Google și după primele articole care trimit pe Wikipedia. Există o zicală în lumea bibliotecilor care spune că regăsirea informației se întâmplă „în altă parte”[1] (însemnând că nu în bibliotecă în sine). Ceea ce este mai puțin menționat este faptul că „în altă parte” este Wikipedia. Oricine are preocupări în științele informației, accesul public la informație, cunoaștere deschisă sau în disciplinele cu specializare, trebuie să înțeleagă rolul Wikipediei ca o resursă culturală puternică. Dimensiunea impresionantă a Wikipediei, a crescut odată cu gradul impresionant de utilizare, dar pentru o cultură digitală bine însușită este înțelegerea modului în care Wikipedia lucrează, de ce funcționează Wikipedia, când nu funcționează și cum să evaluezi gradul de credibilitate ca un consumator sofisticat de informație (pentru mai multe informații despre aceste însușirea acestor abilități, vezi paginile de asistență de la WP:Research). Universitățile și bibliotecile universitare sunt în poziția unică de a-și instrui studenții și personalul universitar privind cum ar trebui să fie folosită Wikipedia. Acestea sunt în poziția privilegiată de a îmbunătăți Wikipedia. Există o paletă variată de feluri de cooperare în beneficiul ambelor părți iar această pagină le va contura pentru a găsi și adapta programe care se potrivesc cel mai bine propriei instituții. Biblioteca Wikipedia împreună cu mulți alți membri ai comunităților Wikipediei, Resurselor educaționale deschise și Open GLAM sunt aici pentru a ajuta!
Add a commentAstăzi s-a lansat CENDARI la Berlin
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Prodigitizare
- Categorie: Proiecte, initiative, programe
- Accesări: 4545
Ce înseamnă CENDARI?
Acronimul vine de la Collaborative European Digital Archive Infrastructure. Site-ul poate fi accesat la următorul link: http://www.cendari.eu/
Ce este CENDARI?
CENDARI este un proiect și o infrastructură. Are drept țintă integrarea arhivelor digitale și a resurselor de cercetare privind istoria medievală și modernă europeană.
Dar de tipuri documentare sunt agregate?
Trebuie menționat faptul că resursele care sunt agregate în acest moment provin din două zone istorice importante: Perioada medievală și Primul Război Mondial:
- jurnale de război,
- înregistrări administrative ale perioadei,
- colecții personale, jurnale și corespondență,
- fotografii, filme, postere, pamflete
- incunabile
- anluminaturi
- manuscrise
La nivel de software dezvoltat, tehnologiile pe care se bazează suita software sunt AtoM, iar stocarea metadatelor se face pe o instanță CKAN.Totul este gestionat pe o soluție de virtualizare operată prin Puppet.
Regăsirea informațiilor în sistem se face fațetat. Un serviciu foarte interesant este Named Entity Recognition and Disambiguation - NERD.
Sistemul dezvoltat oferă și un API.
Streamul dedicat evenimentului poate fi accesat la următorul link: https://twitter.com/hashtag/cendarilaunch?f=images&vertical=default&src=hash
M-am bucurat să aflu ca un fellow al anului 2015 pe Dorin Stanescu, de la o școală din Berceni.
De la linkul următor puteți afla detalii mai multe despre cum instituția proprie poate contribui cu date la această infrastructură europeană: http://www.cendari.eu/search-archives/faqs-institutions
SPARC dezvoltă Agenda Deschiderii
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Cronica OA
- Accesări: 3846
SPARC este o coaliție stabilită la nivel internațional care are drept țintă Deschiderea ca stare de facto pentru cercetare și educație.
Această organizație a stabilit o Agendă pentru Deschidere care include Accesul Deschis, Date Deschise și Educație Deschisă.
Aceeași agendă o urmărește și Coaliția pentru Educație Deschisă prin ramificațiile preocupărilor organizațiilor afiliate. Este un moment de convergență așteptat și anticipat de mai multă vreme. Să nu uităm faptul că la nivelul Comisiei Europene nu mai vorbim strict de Acces Deschis, ci de un concept mult mai larg care privește Științele Deschise (http://ec.europa.eu/research/openscience/index.cfm). Cu puțină curiozitate veți descoperi faptul că și la nivel european a apărut convergența Deschiderii.
Revenind la SPARC, organizația anunță un site refăcut și un logo restilizat. Agenda Deschiderii urmărește cele trei zone de interes și adăugat acestora o zonă de mare interes pentru toți, cea a Poveștilor de impact.
Acest model ar trebui să-l urmăm și noi.
Articolul prin care se face anunțul poate fi accesat de la următorul link: http://sparcopen.org/news/2016/big-changes-at-sparc/
Add a commentMiniatura școlii de la Monastirea Dragomirna - Anastasie Crimca
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Restitutio
- Categorie: Cultura scrisă
- Accesări: 6601
Căutând o ilustrație plăcută și apropiată spiritului sărbătorilor, am valorificat conținutul lucrării intitulate „Anastasie Crimca” de Dr. G. Popescu Vîlcea publicată de Editura Meridiane, colecția „Manuscris” în anul 1972 la București. Acesta este un bun prilej din a recupera operele reprezentate de miniaturile și anluminările școlii înființate de Mitropolitul Anastasie Crimca la debutul secolul 17 al mileniului trecut. Majoritatea informațiilor prezentare își au originea în lucrarea mai sus menționată.
În 1602, Mitropolitul Anastasie Crimca zidește cu ajutor prima ctitorie: biserica Schitului Dragomirna. Urmează Biserica Mare cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, care se va sfinți în 1609.
Ctitoria Dragomirnei atrage interesul prin bogăția miniaturilor care au îmbogățit manuscrisele copiate sau elaborate în acest centru de cultură.
Stau mărturie mărturie nouă manuscrise cu miniaturi (șapte în colecțiile muzeului Dragomirna, unul la Academia Română pe care l-am găsit în colecția Byzantion http://byzantion.itc.ro/web/Skazanie-d%C4%95anii-Apostol%C4%A9skyh-napisanyh-Luko%C7%AB-evangelistom%C5%AD/ApostolilustratieD%C4%95ania-sv%C4%99tyh-Apostol%C5%ADFrontispiciu-poarta-din-cordaje-si-cercuri-481) și unul care este la Viena.
Școala de miniatură de la Dragomirna modifică Tetraevangheliarul punând în locul Sfântului Evanghelist Matei scena Înălțării Domnului (muzeul Dragomirna inventar 1/1934). O altă despărțire de tradiție este arhitectura, cetățile moldovenești înlocuind fondul antic.
„Moștenirea mea locală” a câștigat locul doi în LoCloud
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Prezentări
- Categorie: Prezentări de proiecte
- Accesări: 4200
Am primit vestea de la domna Sorina Stanca că una din propunerile României pentru competiția LoCloud „Moștenirea mea locală” a câștigat locul doi.
Domnul Bogdan Stanciu, jurnalist, a fost invitat să participe la conferința finală a proiectului LoCloud de la Amersfoort, Olanda din 5 februarie 2016.
Câteva detalii în limba engleză găsiți la acest link către pagina de știri a proiectului LoCloud: http://www.locloud.eu/News/Winners-of-LoCloud-s-My-Local-Heritage-competition
Pentru a vă ațâța curiozitatea, vă voi da câteva detalii despre eroul nostru:
Nume: Dumitru Nistor
Loc: Năsăud
Născut: 1893
Ocupație: țăran, visător, călător, apărător al coloniei germane Tsingtao, prizonier și scriitor.
Armata: Marina Imperială Austro-Ungară, SMS Kaiserin Elisabeth
Descriere: Este prins în Marea Chinei și va fi prizonier în mânăstirea budistă Himeji apoi mutat într-un lagăr pentru prizonierii germani și austrieci de la Aonogahara din Japonia. Își încheie prizonieratul în 1919. Momentul asediului este savuros redat de Dumitru: „Asediul în jurul Tsingtao-ului au durat 41 de zile, au fost lucru cu rușine din partea Japonilor, că atâta timp au mocoșit (pierdut vremea – n.r.) pe lângă un orășel. Au venit asupra lui vreo 60.000 de soldați (…) și încă și englezi ceva 5-6.000, iară noi amărâții, de toți am fost în Tsingtao ceva 5.000, cu pisici cu tot”.
Unde să-ți ții datele, o listă de control
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Prezentări
- Categorie: Prezentări documente
- Accesări: 3898
Este prima versiune a unei liste de control pentru evaluarea depozitelor de date. Aceast document a fost întocmit de Angus Whyte și a fost publicată la 28 decembrie 2015 de Centrul pentru Administrare Digital Curation Centre al Universității in Edinburgh. Acest ghid este disponibil de la http://www.dcc.ac.uk/resources/how-guides .
Lista de verificare a fost proiectată pentru a ajuta personalul auxiliar din cercetare din instituțiile de învățământ superior din Marea Britanie pentru a putea informa cercetătorii proprii cu privire la opțiunile de depozitare a datelor. Este destinat și celor care au ca responsabilitate definirea politicilor privind Managementul Datelor de Cercetare (RDM - Research Data Management). Acest document vine în completarea unui altuia intitulat „Cinci pași pentru a decide ce să păstrezi”, publicat de aceeași instituție.
În scopul prezervării și accesului intern al comunității, suplimentar documentului de la sursă, vom stoca și în depozitul intern acest document la următorul link: archive Where To Keep Research Data Versiunea 1 (58 KB)
Add a commentLa mulți ani
- Detalii
- Scris de Administrator
- Părinte: Evenimente
- Categorie: Evenimente In Focus
- Accesări: 3523
