Studiu privind licențierea publicațiilor și a datelor de cercetare: sumar
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 3770
[ deprecated ] http://www.ivir.nl/publications/guibault/OpenAIRELicensingStudy_Summary.pdf
http://www.ivir.nl/syscontent/uploads/2013_12_19_dd3e1 [new url]
a. Datele de cercetare în sine nu sunt protejate de legea drepturilor de autor și rar prin alte norme legale. Doar bazele de date și structura lor sunt protejate (dacă s-au făcut investiții consistente pentru a construi baza de date)
b. Exploatarea (masivă) a datelor în scopul analizării nu este acoperită prin limitări și excepții de către directivele europene.
c. Utilizarea în scopuri științifice a bazelor de date este doar o limitare opțională (art. 9 al Directivei privind bazele de date) și nu este armonizată complet. Astfel, scopul acestei limitări este chiar opac între diferitele state membre.
d. Utilizarea în scop științific nu acoperă infrastructura ca atare. În consecință, întrega reproducere a bazei de date nu se poate justifica prin utilizare științifică. Reproducerea vizată a unei baze de date pe de-antregul nu poate fi justificată prin utizarea în scop științific.
e. Mai mult, linkingul făcut către date de cercetare și/sau publicații nu este reglat în mod clar în niciuna dintre Directive. Unele State Membre au tendința de a califica linkingul ca o altă metodă de a face operele disponibile public adăugând astfel o altă necesitate de a obține licențele/acordurile autorilor.
Acestea sunt câteva concluzii utile, care merită să fie luate în considerare aunci când plănuiți un serviciu care implică, fie licențiere deschisă, fie acces deschis. Este o mică parte tradusă a unui document mai voluminos publicat ca rezultat de cercetare a proiectului european OpenAIRE.
Add a commentUn nou catalog online Koha în România : experienţa Bibliotecii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi
- Detalii
- Scris de Lenuta Ursachi
- Părinte: Prezentări
- Categorie: Proiecte românești
- Accesări: 5080
În România, sistemul integrat de bibliotecă open source Koha este cunoscut în instituţii de educaţie cum ar fi: Institutul de Matematică din Bucureşti, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti sau reţeaua bibliotecilor şcolare din Braşov.
Biblioteca Universităţii „Dunărea de Jos” (BUDJG) a promovat softul Koha în cadrul mai multor întâlniri profesionale desfăşurate pe plan local şi naţional. Proiectul de implementare a softului Koha la BUDJG a fost iniţiat în septembrie 2015, când, în cadrul unei şedinţe a personalului bibliotecii, a fost propusă migrarea datelor bibliografice din TLIB în Koha. Echipa de proiect s-a constituit pe principiul de voluntariat, din ea făcând parte: şeful de serviciu, patru bibliotecari (din sectoarele dezvoltarea colecţiilor, catalogare-indexare, referinţe şi digitizare) şi inginerul de sistem.
A fost publicată versiunea a doua pentru BIBFRAME 2.0
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Prodigitizare
- Categorie: Standarde comunicare
- Accesări: 3583
Tocmai a fost publicat BIBFRAME 2.0 - https://www.loc.gov/bibframe/docs/index.html
BIBFRAME (Bibliographic Framework) este un model de organizare a datelor bibliografice care face uz de modelulul datelor interconectate - linked data model
BIBFRAME 2.0 organizează informația pe trei niveluri principale de abstractizare: opera, instanța și obiectul.
Opera (work) constituie nivelul cel mai înalt de abstractizare și este definită în ontologie (http://id.loc.gov/ontologies/bibframe.html#c_Work): „o resursă care reflectă o esență conceptuală a unei resurse de catalog”.
Instanța (instance) este o „resursă care reflectă întruparea materială individuală a unei opere”.
Obiectul (Item) este copia fizică sau electronică a unei instanțe și cuprinde informații precum locația (fizică sau virtuală), indicația la raft sau codul de bare.
Sunt definite concepte cheie suplimentare care au relații cu, clasele din nucleu:
- agenții: oameni, organizații, juririsdicții
- subiecte: o operă poate fi despre unul sau mai multe concepte. Un astfel de concept este un „subiect” operei. Astfel de concepte pot fi locuri, perioade în timp, evenimente, alte opere, instanțe, obiecte, agenți ș.a.m.d.
- evenimente: întâmplări ale căror înregistrare pot fi chiar conținutul operei.
Trebuie menționat din capul locului că Bibframe se bazează pe un vocabular constituit din clase și proprietăți RDF. Ontologia poate fi consultată de la următorul link: http://id.loc.gov/ontologies/bibframe.html
informatii si reglementari privind exploatarea operelor orfane in Romania
- Detalii
- Scris de Nicoleta Rahme
- Părinte: Know-How
- Categorie: Drepturi de autor
- Accesări: 3878
În contextul digitizării în masă, bibliotecile au întâmpinat dificultăţi în cazul conţinutului cultural care continuă să fie protejat, iar titularii de drepturi nu se cunosc. Digitizarea conţinutului aflat în domeniul public a fost epuizat de către bibliotecile care au început să demareze proiecte de digitizare a operelor protejate. S-a evidenţiat o categorie aparte, aşa-numitele „opere orfane”.
Conceptul de „operă orfană” a fost introdus pentru a desemna operele pentru care, din motive circumstanţiale, lipsesc datele bibliografice cele mai importante şi nu se pot determina sau contacta deţinătorii de drepturi. Sunt opere care nu au fost „semnate” de către autorul lor intelectual.
Orice utilizare sau exploatare a unei opere orfane presupune un risc juridic, rezultând un „îngheţ” al operei, care devine un element mort şi inert al patrimoniului cultural. La acestea se adaugă alte riscuri legate de prezervarea operei, învechirea sau obsolescenţa suportului sau formatului de fixare, în detrimentul autorului/autorilor operei şi publicului care este privat de o anumită parte a patrimoniului cultural.
Definirea unei opere orfane este problematică datorită incapacităţii unui potenţial utilizator de a identifica şi localiza posesorul drepturilor unei lucrări, dar şi situaţiei în care acesta este localizat, dar permisiunea de a reutiliza opera nu se poate realiza din diferite motive.
Add a commentApelul de la Amsterdam pentru acțiune în științele deschise
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Cronica OA
- Accesări: 4769
http://english.eu2016.nl/documents/reports/2016/04/04/amsterdam-call-for-action-on-open-science 
Acest document este rezultatul reuniunii de două zile de la Amsterdam „Open Science – From Vision to Action” organizată de Secretariatul Olandez pentru Educație, Cultură și Știință reprezentată de Sander Dekker în perioada 4-5 aprilie, 2016.
Această întâlnire a avut drept scop găsirea de oportunități pentru a merge mai departe pe calea deschiderii rezultatelor de cercetare.
Probleme identificate:
Pentru cercetători Accesul Deschis nu este de primă importanță, aceștia continuând să publice în revistele pe care le cunosc și care au factor de impact mare. Nici agențiile de finanțare nu au mecanisme prin care să-i încurajeze.
Această situație este într-o continuă dinamică. Cel mai recent exemplu este, bineînțeles, cel al Olandei, unde principalul finanțator NWO, începând cu decembrie 2015, a schimbat politicile de finanțare a cercetării, modificând o formulare esențială reflectată în regulamentele de acordare a finanțării: din „accesibil publicului cât mai rapid posibil”, în „Acces Deschis imediat la momentul publicării”.
Această modificare este cheia asiguratorie la nivel european a agendei pe care Președenția Olandei o are privind avansul Accesului Deschis la nivel European. De altfel, merită menționat faptul că Secretariatul pentru Educație, Cultură și Știință al Olandei și-a propus ca până în 2018, publicațiile științifice să fie publicate în regim de Acces Deschis de Aur în proporție de 60% iar până în 2024, 100% (https://www.rijksoverheid.nl/documenten/kamerstukken/2013/11/15/kamerbrief-over-open-access-van-publicaties).
Olanda are și un fond dedicat pentru plata Taxelor de Procesare a Articolelor (APCs), până la o limită de 6000 de euro per proiect. Ceea ce este de remarcat este faptul că există o aliniere chiar și a serviciilor editoriale oferite de marii furnizori. Este vorba de negocierile Asociației Universităților (VSNU) din Olanda care după niște negocieri dure (https://www.timeshighereducation.com/news/dutch-universities-dig-in-for-long-fight-over-open-access/2017743.article) eșuate în 2014 (http://www.vsnu.nl/en_GB/news-items/nieuwsbericht/174-negotiations-between-elsevier-and-universities-failed.html), a încheiat acorduri în 2015 (10 decembrie) și 2016 (februarie) cu Elsevier și Wiley. Mai multe detalii despre reușitele de negociere aici: http://www.magazine-on-the-spot.nl/openaccess/eng/
Declarația comună privind principiile citării datelor - final
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 4097
traducere după textul original de la adresa https://www.force11.org/node/4771
Note de traducere:
Pentru „citation” a fost preferat sensul de citare și nu referință bibliografică pentru simplitate.
„Claim” a fost tradus cu înțelesul de recunoaștere, având înțelesul de solicitare pentru recunoașterea efortului științific individual sau de grup.
Preambul
Rezultatele de cercetare solide se bazează pe o fundație de date robuste și accesibile. Pentru ca acest lucru să se regăsească în practică, nu numai în teorie, datelor trebuie să li se acorde importanța cuvenită în practica științifică și cea a înregistrărilor științifice durabile. Cu alte cuvinte, datele trebuie să fie considerate produse legitime și citabile ale cercetării. Citarea datelor, precum citarea altor dovezi și surse, constituie o bună practică de cercetare și face parte din ecosistemul științific care sprijină reutilizarea datelor. 
În sprijinul acestei aserțiuni și pentru a încuraja buna practică, oferim un set de principii conducătoare pentru datele literaturii științifice, pentru seturi de date sau oricare alt obiect de cercetare.
Aceste principii sunt sinteza muncii unui număr de grupuri. Pentru că ne mișcăm în următoarea fază, vă așteptăm participarea și sprijinul pentru aceste principii.
Add a commentDeclarația privind evaluarea cercetării de la San Francisco
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Acces Deschis (OA)
- Categorie: Documente oficiale
- Accesări: 4470
Introducerea științei în evaluarea cercetării
traducere după: http://www.ascb.org/dora/
Există o necesitate în continuă creștere pentru a îmbunătăți felul în care sunt evaluate rezultatele cercetării științifice de către agențiile de finanțare, instituțiile de știință și alți actori interesați.
Pentru a rezolva acest lucru, un grup de reprezentanți ai editurilor și ai revistelor de cercetare s-au întâlnit cu ocazia Întâlnirii anuale a Societății Americane pentru Biologie a Celulei (ASCB) din San Francisco, CA, pe 16 decembrie, 2012. Grupul a elaborat un set de recomandări, care le numim Declarația privind evaluarea cercetării de la San Francisco. Invităm toți cei interesați din toate disciplinele să-și arate sprijinul adăugându-și numele pe această Declarație.
Add a commentCâteva gânduri privind educația deschisă
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Categorii în Română
- Categorie: Resurse Educaționale Deschise
- Accesări: 3490
Ieri s-au desfășurat concomitent trei evenimente în România dedicate Săptămânii Educației Deschise.
Este o evoluție care urmărește interesul crescut a tuturor celor implicați în educație pentru a eficientiza și a reduce costurile pentru producerea, gestionarea, crearea și reutilizarea resurselor educaționale. La Biblioteca Națională a României s-a desfăsurat „Educație deschisă și accesabilitate”, un eveniment circumscris „Săptămânii Guvernării Deschise”, ca activitate a „Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă” (http://ogp.gov.ro/despre-ogp/).
La acest eveniment au fost invitați doamna Anca Petrache, Director în cadrul MEC, doamna Claudia Șerbănuță, Manager al Bibliotecii Naționale a României și domnul Mihai Dima, Președinte al ANCSI și Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică - reprezentatul Coaliției RED. Întreaga dezbatere și prezentarea propunerilor de angajamente pe care Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise le-a redactat, se poate urmări pe înregistrarea video disponibilă la următorul link: https://www.privesc.eu/arhiva/66016/Conferinta-Open-Education---Educatie-deschisa.
Coaliția pentru Resurse Educaționale din România, propune spre integrare câteva „Propuneri angajamente Planul Național de Acțiune OGP 2016-2018 în domeniul educației”:
1. Date deschise și transparență în educație
Obiectivul principal: Creșterea transparenței sistemului public de educație.
2. Biblioteca Școlară Virtuală și Resurse Educaționale Deschise
Obiectivul principal: Crearea Bibliotecii Școlare Virtuale și popularea ei cu resurse educaționale deschise
3. Acces deschis la rezultate de cercetare
Obiectivul principal: Optimizarea impactului cercetării științifice finanțate din fonduri publice prin deschiderea accesului la aceasta.
4. Management transparent în educație
Obiectivul principal: Creșterea transparenței sistemului public de educație.
Wikipedia împlinește 15 ani și pornește o campanie #1lib1ref!
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Evenimente
- Categorie: Virtuale
- Accesări: 4478
De câte ori nu ați pornit să o căutare despre un anumit subiect intrând pe o pagină a Wikipediei mijlocită de regăsirea printr-un motor de căutare? Pare a fi un scenariu clasic de acum. Acest moment se suprapune fericit cu Ziua Națională a Culturii. Nu este moment mai bun pentru a vă invita să fiți parte din campania „Un bibliotecar, o referință”.
Câteva repere privind Wikipedia pot fi citite la următorul link: https://15.wikipedia.org/history.html. Campania „Un bibliotecar, o referință” face parte din ansamblul evenimentelor aniversare Wikipedia 15 și are pagina de intrare aici: https://meta.wikimedia.org/wiki/The_Wikipedia_Library/1Lib1Ref.
Această campanie a fost anunțată din decembrie la kosson.ro/evenimente/49-virtuale/999-1lib1ref-un-bibliotecar-o-referinta.Pentru a înțelege mai bine contextul în care stau bibliotecile în raport cu Wikipedia, am tradus două articole importante care vă vor aduce lămuririle necesare:
- Wikipedia pentru bibliotecari - 8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari(http://kosson.ro/resurse-profesionale/124-cultura-informatiei/1024-bibliotecile-universitare-si-cele-de-cercetare) cu resursa originală la https://en.wikipedia.org/wiki/File:OfflineLibrarian8-8Onesheet.pdf,
- Bibliotecile universitare și cele de cercetare sunt aliați naturali. Cu adevărat (http://kosson.ro/resurse-profesionale/124-cultura-informatiei/1024-bibliotecile-universitare-si-cele-de-cercetare) cu resursa originală https://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:The_Wikipedia_Library/Research_libraries.
Ambele resurse vă vor contura mai multe detalii despre cum activitatea de cercetare, activitatea de predare a profesorilor, necesitatea însușirii de noțiuni privind cultura informației se împletesc cu eforturile corespondente ale comunității wikipediștilor.
Colegii bibliotecari și toți cei pasionați de îmbunătățirea enciclopediei Wikipedia sunt rugați să participe în această campanie. Accesați pagina campaniei, citiți cum se face și puneți fiecare dintre dumneavoastră cel puțin o referință bibliografică până pe 23 ianuarie. Mult succes!
Add a commentWikipedia pentru bibliotecari - 8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Resurse Profesionale
- Categorie: Cultura Informației
- Accesări: 3557
8 motive pentru care Wikipedia contează pentru bibliotecari
1. Wikipedia este locul în care membrii comunității voastre își încep căutarea
Wikipedia este accesată de peste 8000 de ori pe secundă și are peste 500 de milioane de vizitatori în fiecare lună. Și nu vin pentru a face concursuri cine știe câștigă; studiile indică faptul că specialiștii care lucrează în clinici (incluzând și doctorii) și profesorii din universități, de multe ori își pornesc cercetările cu Wikipedia.
2. Wikipedia este locul unde se fac descoperiri
Wikipedia nu doar condensează cunoașterea, o și citează. Referințele bibliografice extinse ale Wikipediei o face să fie pe poziția a zecea în topul celor care fac referințe prin CrossRef DOI pe internet. De cele mai multe ori cercetarea modernă pornește cu o căutare pe Google, aterizează pe un articol Wikipedia și se termină cu una din resursele citate.
3. Wikipedia este un instrument de cercetare util
Politicile privind posibilitatea de verificare și cea a Punctului de vedere neutru al Wikipediei necesită ca voluntarii să reprezinte și să citeze toate opiniile cu greutate ale unui anumit subiect. Wikipedia nu reprezintă doar „faptele” nucleu ale unui subiect, ci și o varietate de perspective cheie necesare pentru a dobândi o înțelegere critică a unui subiect.
Add a commentBibliotecile universitare și cele de cercetare sunt aliați naturali. Cu adevărat.
- Detalii
- Scris de Constantinescu Nicolaie
- Părinte: Resurse Profesionale
- Categorie: Cultura Informației
- Accesări: 8297
Cazul colaborativ
Importanța Wikipediei
- este cel de-al șaptelea cel mai vizitat site web de pe internet
- 500 de milioane de vizitatori lunar
- 8000 de accese pe secundă
- în top 10 al căutării referințelor pentru articolele științifice
Wikipedia este un punct de pornire omniprezent pentru cercetare. Studenții, bibliotecarii, chiar și doctorii, aruncă un ochi pe Wikipedia pentru a porni cercetarea, pentru a primi o perspectivă asupra domeniului, pentru a găsi surse relevante și pentru a intra în contact cu părerile comune și cu sumarele pentru un anumit domeniu. Utilizarea în acest fel al Wikipediei, reflectă dependența puternică de surse, care a rezultat în transformarea Wikipediei în cea mai mare bibliografie gestionată din istoria umanității. În era informațională, căutarea nu mai începe în bibliotecă. Începe cu o căutare făcută prin intermediul Google și după primele articole care trimit pe Wikipedia. Există o zicală în lumea bibliotecilor care spune că regăsirea informației se întâmplă „în altă parte”[1] (însemnând că nu în bibliotecă în sine). Ceea ce este mai puțin menționat este faptul că „în altă parte” este Wikipedia. Oricine are preocupări în științele informației, accesul public la informație, cunoaștere deschisă sau în disciplinele cu specializare, trebuie să înțeleagă rolul Wikipediei ca o resursă culturală puternică. Dimensiunea impresionantă a Wikipediei, a crescut odată cu gradul impresionant de utilizare, dar pentru o cultură digitală bine însușită este înțelegerea modului în care Wikipedia lucrează, de ce funcționează Wikipedia, când nu funcționează și cum să evaluezi gradul de credibilitate ca un consumator sofisticat de informație (pentru mai multe informații despre aceste însușirea acestor abilități, vezi paginile de asistență de la WP:Research). Universitățile și bibliotecile universitare sunt în poziția unică de a-și instrui studenții și personalul universitar privind cum ar trebui să fie folosită Wikipedia. Acestea sunt în poziția privilegiată de a îmbunătăți Wikipedia. Există o paletă variată de feluri de cooperare în beneficiul ambelor părți iar această pagină le va contura pentru a găsi și adapta programe care se potrivesc cel mai bine propriei instituții. Biblioteca Wikipedia împreună cu mulți alți membri ai comunităților Wikipediei, Resurselor educaționale deschise și Open GLAM sunt aici pentru a ajuta!
Add a comment