reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Stimați colegi,

Sper că acest an v-a deschis poarta generoasă a oportunităților pentru a găsi cele mai bune căi de a evolua pe plan personal și profesional. Chiar de la începutul acestei luni de iarnă s-a celebrat pentru prima dată ziua Domeniului Public (01.01.10). Atenția pe care acest eveniment a atras-o nu trebuie să ne lase indiferenți, ci ca specialiști ai breslei să înțelegem acest aspect cu totul inedit pe care fiecare an îl aduce pentru utilizatorii noștri: cu fiecare an ce trece, un număr mai mare de opere din patrimoniul cultural și științific ies de sub termenele protecției prin drepturile de autor și intră în domeniul public spre beneficiul nostru, al tuturor. Pentru noi ca și specialiști aceste evoluții nu vin decât să completeze în folosul utilizatorilor peisajul informațional iar șansa pe care operele existente în domeniul public o oferă nu trebuie ignorată, ci exploatată corespunzător prin inițierea unei baze de date cu operele românești care intră în fiecare an în domeniul public.

De câteva zile, a fost pus spre difuzare Manifestul Domeniului Public, ca rezultat al muncii de mai multe luni de zile în anul 2009 a grupului de lucru 6 din cadrul COMMUNIA pe baza unei idei izvorâte la prima conferință organizată de acestă rețea tematică. Textul acestui manifest a fost tradus și în limba română și urmează să apară pe siteul dedicat acestei inițiative: http://publicdomainmanifesto.org la secțiunea traduceri.

COMMUNIA Thematic Network

Pentru mai multe detalii, reproducem mai jos câteva pasaje din descrierea acestei inițiative:

200px-nuvola_apps_edu_languages.svgDin anul 2006 am început să mă ocup de bibliotecile publice din Bihor în cadrul biroului metodic.Tangenţial mai participasem la întâlniri cu bibliotecarii din judeţ dar nu aveam o imagine clară a ceea ce se întâmplă în teritoriu.

Planul de lucru implica desfăşurarea trimestrială a unor întâlniri profesionale în centre zonale, care să permită participarea cât mai multor bibliotecari. În sarcina mea revenea editarea materialului pentru discuţii, organizarea şi agenda întâlnirii, susţinerea prezentării şi a discuţiilor. Alte biblioteci din ţară făceau de mulţi ani astfel de întâlniri dar oricât am căutat pe site-uri sau în reviste nu am găsit nimic care să îmi descrie foarte clar ce trebuia să fac.

Instrumentul de planificare a Depozitelor Electronice de Încredere constituie o bază de pornire pentru dezvoltarea scopurilor, obiectivelor şi a ţintelor de performanţă de-a lungul timpului într-o manieră care va contribui la stabilirea bazei de încredere pentru factorii de decizie.

PLATTER nu doreşte să se constituie ca un instrument de auditare şi certificare, ci mai degrabă doreşte că însoţească astfel de instrumente.

Modelul DSpaceDat fiind faptul că interesul privind depozitele digitale este în continuă creştere şi la noi în ţară vom aduce în atenţie cîteva documente şi iniţiative care reuşesc să dea o dimensiune concretă a ceea ce se întâmplă în acest moment. Pentru a da o perspectivă asupra ce este cuprins sub conceptul de depozite digitale am pornit la un ministudiu care oferă o faţetare corespunzătoare şi lămuritoare prin extragerea definirilor din documentele cu cea mai mare relevanţă.

 

Image
  • Recunosc că universul culturii informaţionale se schimbă rapid şi că bibliotecile trebuie să răspundă pozitiv la aceste schimbări pentru a oferi resursele şi serviciile de care au nevoie utilizatorii şi pe care aceştia şi le doresc.

  • Mă voi educa în privinţa culturii informaţionale a utilizatorilor mei şi voi căuta căi de a incorpora ceea ce învăţ în serviciile bibliotecii.

  • Nu voi avea o atitudine defensivă în ceea ce priveşte biblioteca mea, ci voi privi clar situaţia şi vi face o evaluare onestă în ceea ce priveşte ce se poate face.

powr.pngScopul acestui manual este „de a da sens şi de a da relevanţă curentelor actuale din prezervarea digitală pentru profesioniştii din domeniul informaţiei care au responsabilitatea zilnică de a căuta resurse web”.

Manualul este structurat pe două părţi.

Prima parte se ocupă de resursele web şi face sugestii practice privitor la managementul, capturarea, selecţia, trierea şi prezervarea. Include observaţii privind sistemele de management al conţinutului şi o listă a instrumentelor disponibile pentru captura web.

A doua parte se concentrează pe resursele web din cadrul unei instituţii. Sunt făcute consideraţii asupra Ciclului de Viaţă Informaţional.

Manualul are ca adresabilitate managerii de informaţie, managerii de resurse, webmasterii, specialiştii IT, administratorii de sisteme, managerii de documente şi arhiviştilor.

Pentru a pregăti un studiu mai complex care va urma vă propun trecerea în revistă a Modelului Funcţional al OAIS - Open Archival Information System

OAIS este reprezentat mai jos având şase entităţi în legătură cu interfeţele corespunzătoare. Sunt indicate doar marile fluxuri informaţionale. Liniile care conectează entităţile identifică căi de comunicare prin care informaţia circulă bidirecţional

modelul functional oais 500.png

Practici recomandate de NISO

  NISO – National Information Standards Organisation este o organizaţie de standardizare acreditată de ANSI (American National Standards Institute) care are drept scop identificarea, dezvoltarea, întreţinerea şi publicarea standardelor tehnice pentru gestionarea informaţiei

Am dorit să desprind câteva informaţii interesante din acest ghid pentru a veni în sprijinul celor care doresc o mai bună proiectare şi organizare a colecţiilor digitale pe care le constituie în acest moment.

the_joy_of_computing_small.jpgBucuria de a lucra cu computerele

Planificarea succesului [link]

Acest ghid este dedicat bibliotecarilor suprasolicitaţi şi aduce spre cunoaştere cele mai importante lucruri care privesc cele mai bune practici pentru elaborarea, construirea şi gestionarea tehnologiei computerelor din biblioteca proprie. De fapt, documentul este în sine intitulat „cartea de bucate” a bibliotecarului sau poate mai degrabă „reţetarul” bibliotecarului confruntat cu tehnologia. Consider că este un material foarte, foarte util pentru că şi bibliotecarii români trebuie să ţină pasul şi să înţeleagă faptul că viitorul este în strânsă legătură de folosirea intensivă a tehnicii de calcul. Acest reţetar este rezultatul lucrului colaborativ al peste 235 de bibliotecari din Statele Unite, ceea ce în sine îl face un document de o deosebită importanţă dovedind că acolo unde se doreşte şi este util se poate colabora pentru binele comun al breslei. În fine, numai exemple demne de urmat şi nu de meditat pe marginea lor după reţeta binecunoscută: „uite cum fac alţii” :D.

Reţetarul este organizat pe şase segmente cheie care pot fi abordate individual în funcţie de gradul de interes pe care-l manifestă cititorul:

  • Planificarea şi luarea deciziilor,

  • Comunicare şi parteneriate,

  • Achiziţia şi instalarea tehnologiilor,

  • Întreţinerea şi susţinerea tehnologiei,

  • Reţelistică şi securitate,

  • Inovarea

 

iailogo.gif

 

 

Institutul pentru Arhitectura Informaţiei este o organizaţie profesională animată de un grup multi-naţional de profesionişti care pun la dispoziţie propriile resurse în speranţa construirii de punţi către organizaţiile şi disciplinele înrudite. Construirea unei societăţi informaţionale necesită un nou tip de arhitectură focalizată pe structurile digitale ale informaţiei şi pe software mai multe decât pe structurile tradiţionale. Pe măsură ce vom petrece mai mult timp lucrând şi distrându-ne în cadrul acestor spaţii informaţionale comune, oamenii vor avea nevoie şi vor cere sisteme de căutare, navigare şi colaborare mai bune.

Eforturile Institutului pentru Arhitectura Informaţiei se îndreaptă către construirea unei comunităţi internaţionale care să facă legătura între oameni, culturi şi diferitele perspective. În acest moment există peste 1400 de membri din 80 de ţări.

Stimaţi colegi,
 
Sper că prezentarea instrumentului PLATTER v-a făcut îndeajuns de curioşi să răbdaţi următoarea prezentare ceva mai lungă a unui alt instrument de evaluare foarte important şi el în economia unui depozit digital.
 
DRAMBORA este dezvoltat din cooperarea DCC – Digital Curation Centre şi DPE – DigitalPreservationEurope, constituind rezultatul unei perioade de auditare a unui depozit pilot defăşurate între 2006 şi 2007. Rezultatul s-a concretizat într-o metodologie de autoevaluare, încurajând organizaţiile să conştientizeze pe deplin obiectivele, activităţile şi resursele înainte de a identifica, evalua şi gestiona ririmg0021.jpgscurile în cadrul organizaţiei.

 În cazul DRAMBORA, prelucrarea digitală se caracterizează ca o activitate de evaluare a riscului iar rolul curatorului de date fiind acela de a raţionaliza incertitudinile şi a pericolelor care împiedică operaţiunile de menţinere a autenticităţii şi a inteligibilităţii, transformându-le în riscuri care pot fi gestionate.

  

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.