reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Doctorand, Cristina Raluca MAN 

 

Internetul este cel mai recent mediu care facilitează transferul de informaţii, fiind caracterizat prin cel mai rapid ritm de creştere. Dacă în mediul tradiţional utilizarea documentelor a căpătat norme, standarde şi instrucţiuni clare datorită unei experienţe de peste 15 ani de la introducerea tehnologiilor în biblioteci şi alte structuri similare, în mediul virtual situaţia este mult mai complicată, în cazul acesta fiind necesare alte considerente şi abordări, datorate unei complexităţi de factori ce influenţează şi generează instabilitatea informaţiei. Evoluţia tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) îndrumă către reconsiderări permanente în abordarea informaţiei, implicit a calităţii ei.  default  Resursele electronice și bibliotecarul de referințe versus fenomenul Google (219.13 kB)

Rezumat al tezei de doctorat   default  Accesibilizarea informaţiei, imperativ al societăţii cunoaşterii: servicii de bibliotecă destinate persoanelor cu deficienţe de vedere (26.25 kB)

În momentul de faţă accesibilizarea reprezintă nu numai o necesitate stringentă a societăţii ci constituie, în acelaşi timp, o posibilitate reală de dezvoltare a lumii în care trăim. Şi spunem acest lucru deoarece, creând un mediu accesibil tuturor, participăm cu toţii la evenimentele cotidiene, ne implicăm în desfăşurarea lor, căutăm soluţii şi le aplicăm în rezolvarea diferitelor probleme care inevitabil apar într-o lume normală. Aşadar este necesar, dar şi posibil să accesibilizăm spaţii, tehnologii, documente, informaţie, având în vedere 5 perspective:

  • perspectiva socială: pentru persoanele cu dizabilităţi accesibilizarea constituie o oportunitate fără precedent pentru a participa comod şi deplin la activităţile societăţii. Datorită ei dispare orice inconvenient fizic sau informaţional, şi pentru prima dată în istorie persoanele cu dizabilităţi pot exercita aceleaşi sarcini în condiţii similare persoanelor valide. În felul acesta, se creează noi opţiuni de comunicare, de interacţiune şi lucru, care în alte condiţii ar fi fost deosebit de dificil sau chiar imposibil de realizat.
  • aspectul personal: de-a lungul vieţii, fiecare dintre noi ar putea suferi episoade nefericite, momente în care o persoană validă devine persoană cu dizabilităţi şi, chiar dacă adesea aceste momente sunt de scurtă durată, este foarte posibil ca multe persoane, odată cu înaintarea în vârstă, să îşi piardă anumite abilităţi astfel încât să aibă nevoie de produse şi servicii accesibile.
  • aspectul tehnic: în zilele noastre noile tehnologii permit crearea de informaţie accesibilă. Numai dacă s-ar respecta câteva cerinţe, ar fi extrem de la îndemână crearea de informaţie accesibilă fără costuri suplimentare.
  • aspectul financiar: iniţierea unui proiect de accesibilizare nu are de ce să fie mai costisitoare. Şi chiar dacă aşa ar fi, nu este investiţia iniţială cea care determină viabilitatea sau succesul proiectului, ci relaţia dintre cost şi beneficiu.
  • aspectul legal: cu toate că există o clară tendinţă ca toate ţările să dezvolte un cadru legislativ şi norme specifice, actualmente există o mare neconcordanţă între aceste ţări.

[intervenție la Conferința SRS, Sibiu, 2012]

Prolog

Desigur, titlul este o referință la „Digital Public Library of America” (DPLA) [Biblioteca Digitală Publică a Americii] (Fig. 1). Discuția din SUA despre DPLA este semnificativă și pentru noi, deși DPLA joacă în altă ligă: utilizatorul american are la îndemână multe biblioteci digitale (mari).

Figura 1. DPLA: pagina natală (http://dp.la)

Figura 1. DPLA: pagina natală (http://dp.la)

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 611 din 30 august 2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Institutul National al Patrimoniului devine agregator național

Legea 182/2000 actualizata. Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil publicata in Monitorul Oficial nr. 828 din 9.12.2008

Ultima data actualizata prin Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2011 - pentru reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi pentru reducerea unor cheltuieli - 15 februarie 2011, Monitorul Oficial 114/2011, (Art. 53 , Art. 54 ), 

Lege nr. 97/2010 - pentru completarea art. 99 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil - 30 mai 2010, Monitorul Oficial 351/2010, (Art. 99) si

Lege nr. 329/2009 - privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional 12 noiembrie 2009 - Monitorul Oficial 761/2009, ( Art. 59 , Art. 60 , Art. 61 )

Sibiul e un oraș care are darul de a ușura comunicarea indiferent câte grade sunt în termometru.
Săptâmâna care tocmai a trecut s-au desfășurat la Sibiu lucrările Congresului Societății pentru Studii Românești în cadrul căruia a existat o secțiune dedicată „Accesului la Informație în România Post-Comunistă: Biblioteci și Arhive. Lucrările secțiunii au fost găzduite de Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu fiind moderate de Daniel Pennell (detalii privind programul la http://www.society4romanianstudies.org/conferences).
Au fost trei prezentări cu tot atâtea lucrări iar nota generală pe care conținutul acestora o indicau, cu precauție, aș putea spune că este una de optimism în ciuda realităților care înregistrează aspecte negative. De ce spun optimism? Pentru că am sentimentul că mai jos nu ar mai fi loc de cădere și că de fapt ne aflăm la moment de reconstrucție. Spun acest lucru cu rezerva că doar componentele breslei acționând articulat vor putea aduce tendințele crescătoare. În cazul domnului director Silviu Borș vom ruga pe dânsul să aducă mai multe detalii cu altă ocazie pentru că amănuntele și experiența domniei sale așa cum ne-a fost comunicată, merită un spațiu dedicat.

Guvernul României
Hotărâre nr. 1676 din 10/12/2008
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 19/12/2008
privind aprobarea Programului național pentru digitizarea resurselor culturale naționale şi crearea Bibliotecii Digitale a României

Legea 16 1996. Legea Arhivelor Naţionale actualizata, publicata in Monitorul Oficial nr. 71 din 9.4.1996

Ultima data actualizata prin: Lege nr. 329/2009 - privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional 12 noiembrie 2009

Monitorul Oficial 761/2009 Ordonanţă de urgenţă nr. 39/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 23 decembrie 2006

Monitorul Oficial 486/2006 Ordonanţă de urgenţă nr. 39/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 05 iunie 2006

Monitorul Oficial 486/2006 Lege nr. 358/2002 - pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 03 iulie 2002 Monitorul Oficial 476/2002

[SURSA]

{xtypo_rounded2}Ce este Cultura Informației?{/xtypo_rounded2}

{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}ultura informaţiei (eng. information literacy) înglobează un set de abilităţi privind: definirea clară a temei investigate, alegerea optimă a terminologiei care este în legătură cu tema cercetată, formularea strategiilor de căutare luând în considerare variatele surse de informare, analiza informaţiilor culese sub aspectul autorităţii, calităţii şi relevanţei, încorporarea acestora într-o manieră logică şi etică şi împărtăşirea rezultatelor cercetate prin intermediul canalelor de comunicare [Barbara Humes].

{xtypo_rounded2}La ce ajută tutorialele în Cultura Informației?{/xtypo_rounded2}

Tutorialele în Cultura Informaţiei se constituie în instrumente de lucru utile pentru a investiga o temă, un subiect şi se adresează elevilor, studenţilor, profesorilor, cercetătorilor, în general.
Scopul principal pentru care au fost gândite a fost acela de a-i face pe utilizatorii de informaţii să îşi croiască un traseu clar în hăţişul informaţional, să ştie cum să-şi evalueze informaţiile descoperite, să realizeze că asimilarea de noi cunoştinţe este posibilă şi prin împărtăşirea rezultatelor cercetării.

Biblioteca Digitală Europeană europeana.eu nu-și propune doar să ofere publicului larg un punct unic de acces la patrimoniul cultural european (vezi și postul anterior), ci și să ofere instituțiilor culturale, industriilor creative și chiar dezvoltatorilor individuali posibilitatea de a reutiliza metadatele pe care le acumulează (de unde și cerința de licențiere Creative Commons CC0 [„No rights reserved”]). Pentru aceasta, va expune aceste metadate sub formă de „date interconectate deschise” [Linked Open Data - LOD]. Semnificativ: sintagma „linked data” a fost propusă în 2006 de Tim Berners-Lee, „inventatorul” webului (vezi celebrele-i principii).

Ultima dată actualizată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2011 - pentru reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi pentru reducerea unor cheltuieli 15 februarie 2011 M. Of. 114/2011 ( Art. 61 ),
Lege-cadru nr. 330/2009 - privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice 01 ianuarie 2010 M. Of. 762/2009 ( Art. 51),
Lege nr. 344/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 16 noiembrie 2009 M. Of. 778/2009 (Art. 8),
Lege nr. 156/2009 - pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 18 mai 2009 M. Of. 326/2009 (Art. 8 )
Ordonanţă nr. 26/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002 13 iulie 2006 M. Of. 85/2006 ( Art. 25 , Art. 40 , Art. 43 , Art. 56 , Art. 60 , ANEXA Nr. 1 ) si
Lege nr. 114/2006 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituţiilor publice de cultură 15 mai 2006 M. Of. 413/2006 (Art. 56)

[SURSA]

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.