reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

A. Problematica Europeana

A.1. Ce este portalul europeana.eu ?

Biblioteca Digitală Europeană [www.europeana.eu] este deja bine cunoscută lumii intelectuale europene (sper că și publicului larg.)
Add a comment

Angela Repanovici
Transilvania University of Brasov

Abstract:
The most comprehensive definition of a reference department was probably provided by the American researcher Bil Katz, more than thirty years ago: “The reference department is a question-answering service”. This definition is also valid nowadays, when the term of reference department is increasingly replaced by information department. One of the well-known “reference departments” may be deemed the traditional reference system, which is “Ask the Librarian” in which the user physically and personally refers to the librarian, soliciting this way the information necessary for him. In the context of society’s development, the library has to adapt and to reorient the services that it offers to the users. University libraries have updated and have permanently developed services, through the intermediary of the Web page, offering e-mail references.
The first step taken by Romanian libraries towards the Internet’s field consisted in implementing their own web pages. Mostly, this first innovation in the framework of the library-offered services generally provided “static” information, which did not call for permanent communication efforts from librarians. Great parts of the information displayed during that period were much as: history, about the library, organization, structure, schedule, management.
The article will present the international research results obtain from Romania and interpretation data, recommendations and how we are reporting to the others participants.
Date:
icon Romanian Reference Librarians - survey Nov 2011 (773.8 kB) Add a comment
{xtypo_dropcap}O{/xtypo_dropcap} declarație a TUTUROR Academiilor din Europa

prezentată la o sesiune specială la care a participat Doamna Neelie Kroes, Vice-Președinte al Comisiei Europene, Comisar însărcinat cu Agenda Digitală
cu ocazia Adunării Generale ținută la Accademia Nazionale dei Lincei, Roma, 11-12 aprilie 2012{sharethis}
{xtypo_rounded2}
Către Știință Deschisă în secolul 21

Revoluția digitală face posibilă exercitarea dreptului de „a împărtăși descoperirile științifice și a beneficiilor pe care le aduc acestea", care este enunțat în Art. 27 a Declarației Universale a Drepturilor Omului, un principiu care a devenit normă obligatorie după cum este Art. 15 al Acordului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale din 1966. Declarația de la Berlin privind Accesul Deschis din 2003 a constituit un reper în ascensiunea unei miscări globale care se străduie să asigure acces mai larg la operele științifice. În Carta pentru Prezervarea Patrimoniului Digital din 2003, UNESCO a subliniat vulnerabilitatea oricărui material digital, incluzând rezultatele științifice, precum și necesitatea cooperării internaționale privind prezervarea pe termen lung.
Aceste provocări au fost întâmpinate cu politici dezvoltate de organizații la nivel internațional precum OECD, ESF, EuroHORC, ScienceEurope, LERU și altele. Comisia Europeană pledează pentru Acces Deschis în Agenda Digitală și a inclus câteva inițiative pilot în Programul Cadru 7. Comisia își propune în „Horizon 2020", succesorul lui PC7, ca toate rezultatele de cercetare să fie făcute disponibile și să fie accesibile tuturor.

Marile provocări ale secolului 21 transcend granițele după cum științele vor evolua din ce în ce mai mult la nivel global. O angajare puternică pentru deschiderea științelor din partea comunității științifice, așa cum o face ALLEA și Academiile Membre, precum și a finanțatorior științei așa cum este Comisia Europenă, vor stimula dezvoltarea științelor în interiorul și în afara Europei: Parteneriatul pentru Cunoaștere Globală, care este în curs de apariție, promite o mai eficientă partajare a datelor, amplificarea observațiilor, replicarea experimentelor, o mai bună testare a teoriilor și accelerarea inovației. Acest lucru va îmbunătăți transparența și integritatea întreprinderilor științifice.

ALLEA s-a străduit să conecteze cunoașterea și experiența Academiilor Membre la aceste dezbateri, subliniind universalitatea științei, accentuând dezirabilitatea pentru un acces mai echitabil într-o lume inegală economic și social în Europa și mai departe, a sprijinit dezvoltarea de infrastructuri de cercetare pan-europene și globale (care includ dezvoltarea acestor infrastructuri utilizate în mod tradițional de oamenii de știință din domeniile umaniste și al științelor sociale, de exemplu prin intermediul Europeana oferind acces la arhive, biblioteci și colecții publice și private), țintind către potențialul de a aduna interesele și părerile zonei de business și a societății civile pentru a adresa „Marile Provocări" și în general pentru a promova o abordare luminată și bazată pe fapte pentru a construi parteneriate public-private mai rafinate și mai inovative din punct de vedere social. Problemele asigurării unui acces permanent la rezultatele științifice (și echivalentele din domeniul umanist și al științelor sociale, precum și asigurarea utilizării și a re-utilizării datelor generate de instituțiile publice), promovarea împărtășirii beneficiilor prin o mai bună utilizare a oportunităților oferite de Accesul Deschis și abordările privind accesul deschis, noțiunea de „știință ca întreprindere publică" (cu implicații pentru zone diverse așa cum este comunicarea științifică, patentarea, educația și instruirea), și legătura dintre date și managementul publicațiilor, evaluarea performanțelor și comportamentul etic solid și responsabil al cercetării, au stat în centrul multor activități recente ale ALLEA.{/xtypo_rounded2} Add a comment

Ieri a fost lansat Ghidul de cultura informației elaborat de Prof. dr. Angela Repanovici. Referent științific este domnul Prof. dr. Mircea Regneală.

Acest efort editorial a fost sprijinit de Biroul de Presă al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Nu este singurul efort al breslei care a fost sprijinit de Ambasada Americii și pentru implicarea și mai ales înțelegerea lispurilor materiale mulțumesc și eu cu această ocazie. În ziua de azi, cred că trebuie să fim din ce în ce mai aproape și de cei care îți dedică timp și atenție să înțeleagă. Mulțumiri doamnei Monica pentru atenție și efort.{sharethis}

Ceea ce trebuie punctat este faptul că această lansare a fost găzduită de Biblioteca Națională ca primă activitate dedicată breslei. Bravo, de trei ori ura și cu nerăbdare așteptăm deschiderea din luna aprilie. Cuvintele doamnei directoare Elena Târziman le puteți auzi din înregistrarea video prezentă pe canalul Kosson de pe youtube.com.

Pentru că nimic nu se naște fără a avea un istoric în spate, trebuie menționat faptul că în anul 2010, în noiembrie Asociația Bibliotecarilor din Romania, a organizat un curs de formare pentru formatori, în cultura informației, primul de acest fel in România.

Trebuie să aducem în atenție și un evenimentul de anul trecut (noiembrie) care a facilitat și cred că au coagulat eforturile autoarei: pregătirea și susținerea cursului dedicat culturii informației pentru bibliotecarii școlari de la Poiana Brașov.
Proiectele de finalizarea a cursului de formare a formatorilor în cultura informației le puteți consulta aici: http://www.abr.org.ro/index.php?option=com_content&;view=article&id=152%3Aproiecte-ale-participanilor-la-cursul-de-formare-a-formatorilor-in-cultura-informaiei-bibliotecari-colari&catid=97%3Aformare&Itemid=78&lang=ro

De altfel, apariția acestui ghid a fost prevăzută chiar și în Planul strategic al Secțiunii Culturii înformației prezentat în 2011 în cadrul conferinței de la Sibiu. Add a comment

{xtypo_dropcap}A{/xtypo_dropcap}cest manual discută aspecte legale, sociale și tehnice ale datelor deschise.Poate fi folosit de oricine dar este în special conceput pentru cei care doresc să deschidă date. Discută despre de ce, ce anume și cum se deschid datele – de ce să deschizi, ce înseamnă deschis și cum să „deschizi” datele.
Pentru a începe, poate vrei să privești la Introducere. Poți naviga prin raport folosind Cuprinsul (vezi bara laterală).
Primim călduros observațiile cu privire la text și vom încorpora reacțiile pe măsură ce înaintăm. De asemenea acceptăm contribuții și sugestii pentru secțiuni adiționale și zone ce trebuiesc examinate. Add a comment

{xtypo_dropcap}C{/xtypo_dropcap}onferința generală,

Luând în considerare faptul că dispariția patrimoniului indiferent de forma sa constituie o sărăcire a patrimoniului pentru toate națiunile,

Amintind faptul că, în Constituția UNESCO se afirmă că Organizația va întreține, crește și difuza cunoașterea prin asigurarea conservării și protecției moștenirii mondiale formată din cărți, opere de artă și științifice și monumente istorice, astfel Programul „Informație pentru toți" oferă o platformă de dezbatere și acțiune privind politicile informaționale și păstrarea cunoașterii înregistrate, adică Programul „Memoria Lumii", care are drept țintă asigurarea prezervării și a accesibilității universale a patrimoniului documentar al lumii,

Recunoscând faptul că astfel de resurse de informare și expresii ale creativității și din ce în ce mai mult produse, distribuite, accesate și întreținute în formă digitală, creând o nouă moștenire - patrimoniul digital,

Pe deplin conștienți că accesul la aceast patrimoniu va oferi oportunități lărgite pentru crearea, comunicarea și partajarea cunoașterii între toți oamenii,

Înțelegând faptul că aceast patrimoniu digital prezintă riscul pierderii și că prezervarea în beneficiul generației de azi și cea viitoare este o problemă de interes mondial fără amânare,

Proclamă următoarele principii și adoptă următoarea Cartă.{sharethis} Add a comment

După ce în decembrie 2006, Consiliul de conducere al IFLA a aprobat Codul de etică pentru membrii Consiliului de Conducere şi persoanele ce deţin funcţii din cadrul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Bibliotecari, la sfîrșitul anului 2011, același organism a dat publicității un proiect al Codului de etică pentru bibliotecari și alți profesioniști din domeniul informării și documentării (http://www.ifla.org/en/news/ifla-code-of-ethics-for-librarians-draft ), pe care l-a supus dezbaterii publice pînă pe 29 februarie 2012. Așa cum se precizează în Preambul, documentul are doar un rol orientativ pentru fiecare bibliotecar în parte, dar invită asociațiile din fiecare țară să-și alcătuiască sau să-și revizuiască propriile coduri în conformitate cu principiile generale enunțate. Necesitatea unui astfel de Cod este justificată prin faptul ca biblioteconomia este, în esență, un domeniu de activitate cu o importantă componentă etică; rolul bibliotecilor și al celorlalte instituții furnizoare de servicii informaționale fiind acela de a sprijini optimizarea înregistrării și regăsirii informației și de a oferi acces la aceasta, rezultă că bibliotecarii au o responsabilitate socială. Sintetic, proiectul de Cod de etică pentru bibliotecari propus de IFLA urmărește pe șase probleme importante:
  • Accesul la informații;
  • Responsabilitaea față de individ, pe de o parte, și față de societate în ansamblu, pe de alta;
  • Confidențialitate și transparență;
  • Accesul liber și respectul față de proprietatea intelectuală;
  • Neutralitate, integritate personală și competență profesională;
  • Relația profesională între colegi și între angajat / angajator. {sharethis}
Add a comment

De curând Communia - The European Thematic Network on the Digital Public Domain (Rețeaua Tematică Europeană privind Domeniul Public Digital) a publicat Raportul final prin care face câteva recomandări de mare importanță pentru noi ca specialiști. De ce importante? Pentru că Directivele Europene care vor apărea în viitor vor modela și cadrul legislativ românesc. Vă mai aduceți aminte de Manifestul Domeniului Public?
Traducerea o găsiți aici: http://www.publicdomainmanifesto.org/romanian

Vă invit să descărcați gratuit și cartea Domeniul Public Digital: fundamente pentru o cultură deschisă 
 
În continuare găsiți Recomandările (originalul la http://communia-project.eu/final-report/)
Add a comment

De ce? Pentru cine? In ce mod?

De curand am avut ocazia sa particip la o vizita de studiu in Polonia. O tara fosta comunista ca si a noastra, ne-a aratat o alta perspectiva asupra functionarii bibliotecilor publice.
Polonia are un program similar cu programul Biblionet care se deruleaza in Romania, program care face parte din initiativa Global Libraries a Fundatiei Bill si Melinda Gates
In Polonia exista un numar de 9600 bibliotecari care lucreaza in mediul rural intr-un sistem bine pus la punct. {sharethis}

In afara echiparii bibliotecilor cu tehnologie, Programul de Dezvoltare al Bibliotecilor - cum se numeste in Polonia - a creat granturi pentru ONG-uri acestea urmand sa lucreze cu biblioteci publice pentru implementarea unor proiecte inovatoare.
Premiza de la care s-a pornit a fost ca bibliotecile au experienta in implementarea de noi servicii si au cea mai buna imagine a comunitatii si a nevoilor ei, iar ONG-urile au exercitiul implemetarii de proiecte experimentale, si de testare de noi solutii. Se asigura un trasfer biunivoc de experienta, se foloseste strategia win-win pentru ambii parteneri, se testeaza noi modele de cooperare, care pot fi usor replicate si care pot avea ca efect in timp sustenabilitatea bibliotecilor. Add a comment

Această traducere izvorăște din necesitatea de a oferi tuturor celor care doresc să desfășoare programe de instruire pentru utilizatorii BAM-urilor repere solide privind modul de organizare și promovare a culturii informației.{sharethis}
Acest efort recunoaște și completează eforturile colegilor de la Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova care au trudit la traducerea „Liniilor directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi” și ale colegilor de la Asociația Bibliotecarilor din România, Secțiunea Cultura Informației.

Lucrarea (aici originalul în limba engleză) indică cum trebuie utilizat logo-ul recunoscut internațional pentru cultura informației și mai mult decât aceasta vă oferă pașii pe care trebuie să-i urmați atunci când trebuie să faceți un plan de marketing propriu pentru promovarea propriilor programe de instruire: produsul, prețul, poziționarea și promovarea. Puteți descărca de aici: icon Integrarea logo-ului culturii informației - un manual de marketing (2.34 MB)

Un alt punct forte este modul în care trebuie să vă construiți o marcă proprie, fie pentru instituție, fie pentru un serviciu sau program de instruire pe care doriți să-l promovați în comunitate.

Add a comment

Pentru a supraviețui și pentru a te dezvolta, pentru a putea lua decizii și rezolva problemele în orice aspect al vieții - personal, educațional și profesional, persoanele, comunitățile și națiunile au nevoie de informații despre sine după cum au nevoie despre mediul fizic și cel social. Această informație este disponibilă prin intermediul a trei procese: observație și experiment, conversație (cu alte persoane) și consultare (a instituțiilor de memorie). Competențele care permit acest lucru într-o manieră concretă și eficientă se numesc Cultura Informației și Media. {sharethis}

Cultura Informației și Media constă din cunoaștere, atitudini și suma tuturor abilităților necesare pentru a cunoaște când și care informație este necesară; unde și cum se obține informația; cum să o evaluezi în mod critic și cum să o organizezi din moment ce ai găsit-o, dar și cum să o folosești într-un mod etic. Conceptul se extinde dincolo de tehnologiile informației și a comunicării pentru a circumscrie învățarea, gândirea critică și abilitățile de interpretare dincolo de și între limitele profesionale și educaționale. Cultura Informației și Media include toate tipurile de resurse de informare: orală, tipărite și digitale. Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.